Constantin despre noul PNDR: 400 de milioane de euro pentru tinerii fermieri, 320 pentru pomicultura - Interviu

Duminica, 23 Martie 2014, ora 12:27
3883 citiri
Constantin despre noul PNDR: 400 de milioane de euro pentru tinerii fermieri, 320 pentru pomicultura - Interviu

Ministerul Agriculturii a transmis duminica la Bruxelles noul Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR 2014 - 2020.

Ministrul Daniel Constantin a declarat intr-un interviu pentru Ziare.com ca programul a fost simplificat "pentru a deveni un instrument flexibil, care sa permita o accesare facila si cat mai putin birocratica a fondurilor".

Totodata, noul PNDR 2014 - 2020 acorda o atentie deosebita tinerilor fermieri care vor beneficia de o alocare mai substantiala pentru a se instala in mediul rural.

1. Ce noutati aduce noul PNDR?

Daca ar fi sa ma refer strict la ceea ce este nou din punct de vedere al finantarilor pot sa punctez introducerea unui sub-program dedicat sectorului pomicol care va cuprinde atat investitii in productie, procesare, cercetare, dar si in sprijinirea asocierii producatorilor din domeniu. O alta masura complet noua este cea care va sprijini activitatile non-agricole strict pentru inteprinderile de tip start-up. Aici vom avea o finantare supla si efectiv directionata pentru a incuraja diversificarea activitatilor economice si obtinerea unor venituri suplimentare si independente fata de activitatile agricole.

Am avut in vedere si un tip de finantare special, cu implicatii deosebite pentru competitivitatea productiei agricole din Romania. Ma refer aici la masura de cooperare, prin care fermierii vor beneficia de rezultatele cercetarilor stiintifice aplicate, in special pentru introducerea in productie de soiuri si specii romanesti.

Nu as putea sa nu amintesc ca si noutate absoluta masura de gestionare a riscurilor prin fondul mutual. Acesta va fi un instrument efectiv de interventie pentru a acoperi pagubele inregistrate de fermieri, iar acest lucru va duce, sper, la o stabilitate si o predictibilitate mult mai mare a veniturilor din agricultura.

Acestea sunt cateva din noutatile legate de oportunitatile de finantare ale noului PNDR. Ceea ce consider, insa, ca fiind cu adevarat innoitor in acest Program este modul de abordare si filosofia pe care acesta se bazeaza, precum si calibrarea foarte atenta la nevoile reale ale mediului rural romanesc.

In primul rand PNDR 2014 - 2020 a fost simplificat pentru a deveni un instrument flexibil, care sa permita o accesare facila si cat mai putin birocratica a fondurilor. A fost diminuat numarul masurilor de finantare pentru a concentra sprijinul in punctele nevralgice si au fost eliminate criteriile de eligibilitate si de selectie irelevante pentru dezvoltarea reala a mediului rural.

In ceea ce priveste calibrarea acestui nou program cu prioritatile pe care Romania le are in dezvoltarea agriculturii si a spatiului rural, va pot da cateva exemple concrete.

Pentru investitiile in exploatatiile agricole si procesare sprijinul va fi directionat in principal pe doua aspecte: integrarea productiei cu procesarea, prin crearea de lanturi scurte de aprovizionare, si adresabilitatea catre fermele de marime medie si de tip familial, incurajand astfel crearea unei clase de mijloc fundamental necesara pentru o economie agrara durabila.

Nu in ultimul rand, tot la acest capitol, as mentiona alocarea substantiala pentru investitiile in infrastructura secundara de irigatii, ceea ce ne va permite sa finantam tot ceea ce a ramas fara sprijin financiar in actuala programare.

Si noul Program acorda o atentie deosebita tinerilor fermieri care vor beneficia de o alocare mai substantiala pentru a se instala in mediul rural.

Avem o noua abordare si in ceea ce priveste fermele mici. Acestea vor primi o finantare dubla fata de ceea ce a fost pana acum pe Masura 141, dar acest sprijin va fi directionat catre exploatatiile care au depasit nivelul de semi-subzistenta si sunt active pe piata. Cu alte cuvinte, vom acorda 15.000 de euro nerambursabili unor ferme care au in mod real un potential de dezvoltare si competitivitate.

Cat priveste infrastructura din mediul rural, si aici s-a mers pe o abordare simplificata si bazata pe experienta avuta in actualul PNDR. Am separat investitiile in infrastructura de cele in servicii sociale sau de conservare a patrimoniului.

As mai puncta finantarea mai mare si realista pe care o directionam catre realizarea de perdele forestiere pentru terenurile agricole sau caile de acces, dar si o alocare mult mai importanta pentru Grupurile de Actiune Locala (GAL) prin masura LEADER.

Acestea sunt doar cateva din noutatile cu care acest nou PNDR va contribui decisiv la ridicarea economica a mediului rural romanesc. Luat in ansamblul lui, Programul acesta cred ca este cel mai bun pe care l-a avut Romania pana in prezent pentru atingerea obiectivelor sale de dezvoltare rurala.

2. Ce masuri sunt prevazute pentru tinerii fermieri?

In primul rand vom avea in continuare o componenta dedicata instalarii tinerilor fermieri cu o alocare de peste 400 de milioane de euro. In urma consultarilor publice, am stabilit sprijinul la 50.000 de euro, acordat in doua transe. Tanarul fermier va primi imediat dupa semnarea contractului 80% din aceasta suma, urmand ca dupa ce isi va fi indeplinit obiectivele la care s-a angajat sa primeasca restul de bani.

Dorim sa atragem in continuare tinerii in mediul rural, sa cream fermieri competitivi care sa se dezvolte si sa devina o clasa de mijloc activa si auto-sustenabila. Suntem constienti de imbatranirea demografica care se manifesta mai pregnant la sate, iar Romania are nevoie de tineri pentru a mentine si a dezvolta o agricultura competitiva. In afara de aceast sprijin dedicat, tinerii beneficiaza pentru investitiile in ferme si in procesare de o cofinantare nerambursabila majorata cu 20%.

3. Cum se sprijina in continuare ferma de familie?

Fermele de familie constituie inca de la inceputul mandatului meu o prioritate si masurile pe care le-am luat pana acum dovedesc ca nu este vorba doar despre o strategie teoretica.

Pentru mine ferma de familie constituie alaturi de tinerii fermieri o componenta vitala pentru dezvoltarea agriculturii in tara noastra, este acel nucleu de baza pentru stabilitate si calitate a productiei agricole. Nu va ascund faptul ca m-am bucurat foarte mult ca pertinenta si importanta acestei abordari a fost confirmata prin declararea anului 2014 la nivel mondial ca fiind anul fermei de familie, ceea ce arata importanta strategica acordata acesteia.

O prima masura pe care deja am luat-o pentru a veni in ajutorul fermelor de familie se refera la sprijinirea obtinerii de credite bancare. Am alocat de la bugetul de stat 300 de milioane de lei pentru a facilita acordarea de credite de pana la 75.000 de euro pentru ca fermele de familie sa se dezvolte. Este un efort bugetar important si as vrea aici sa multumesc primului ministru si colegilor din Guvern pentru sprijinul acordat in promovarea acestei masuri deosebit de utila.

In cadrul PNDR 2014 - 2020 ferma de familie va fi prioritizata si sprijinita pentru a beneficia de finantarea de care are foarte mare nevoie.

De altfel, am tinut ca prima sesiune de primire de proiecte finantata de noul PNDR care se va deschide in luna mai sa aibe o componenta speciala pentru fermele de familie.

4. Ce contine sub-programul de pomicultura?

Vreau sa subliniez un lucru foarte important. Este pentru prima data cand Romania are un sub-program dedicat unui sector in cadrul finantarilor europene si care se adreseaza exclusiv necesitatilor din acest domeniu.

Sub-programul de pomicultura este in fapt o abordare integrata a finantarilor, pentru ca din masuri diferite au fost rezervate componente care sa sprijine sectorul. Cu alte cuvinte, am urmarit sa avem alocari clare pentru sectorul pomicol din fiecare masura care poate fi accesata. Mai mult, sub-programul de pomicultura are si o masura care nu este disponibila decat pentru acest sector. Ma refer la sprijinirea grupurilor de producatori din domeniu.

Avem o alocare totala de 320 de milioane de euro, din care numai pentru investitii in ferme sunt disponibili 260 de milioane. Sigur ca acesti bani nu sunt suficienti pentru toate nevoile acestui sector in care Romania este deficitara, dar este un inceput bun care ne va permite sa avem la finalul Programului peste 35.000 de hectare pomicole innoite sau infiintate.

Un alt obiectiv pe care il urmarim prin acest sub-program este acela de a stimula utilizarea soiurilor autohtone de inalta calitate, precum si a tehnologiilor inovative, si acest lucru se va concretiza prin masura de cooperare, unde cercetarea stiintifica romaneasca va avea un aport considerabil.

Nu in ultimul rand vom corela acest sub-program cu Programul general pentru ca sub-masura de finantare a infrastructurii agricole de acces sa prioritizeze accesibilizarea fermelor pomicole si a centrelor de procesare.

5. Cum veti sprijini GAL-urile, grupurile de actiune locala?

Cred ca alocarea de 625 de milioane de euro pe care masura LEADER o are in noul PNDR arata importanta pe care o acordam acestei abordari a dezvoltarii rurale. Finantarea va fi acordata in functie de suprafata si de numarul de locuitori pe care ii acopera un grup de actiune locala. Mai mult, ca o noutate deosebita, va pot spune ca am introdus ca si teritoriu eligibil pentru toate tipurile de finantare orasele mici cu pana la 20.000 de locuitori.

Acest lucru va reprezenta o oportunitate extraordinara ca acestea sa obtina finantare pentru mica infrastructura si pentru alte tipuri de investitii care pana acum erau rezervate strict mediului rural. Stiu cat de dificil a fost pentru aceste mici aglomerari urbane sa primeasca finantare, mai ales pentru satele apartinatoare, iar masura LEADER va permite accesul la fondurile atat de necesare pentru dezvoltare.

Tot ca o noutate si o oportunitate, in cadrul LEADER vor putea fi accesate masuri care nu se regasesc in Programul general. Este vorba de acele masuri inovative, in fapt masuri care sunt special concepute pentru necesitatile specifice ale unei comunitati. Si aici consider ca se releva cel mai bine specificitatea LEADER prin abordarea de jos in sus, prin adaptarea la nevoile oamenilor. De exemplu, pe aceste masuri inovative pot fi finantate retelele de alimentare cu gaze sau electricitate, care nu sunt eligibile in Programul general.

Urmarim in schimb sa directionam banii acolo unde se creeaza in mod real valoare adaugata si unde exista eficienta. In acest sens, vom implementa un mecanism pentru a stimula GAL-urile performante prin realocarea de fonduri de la grupurile similare care au rezultate nesatisfacatoare.

Citeste si:
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Kelemen Hunor, atac la Kovesi pe tema avertizorilor de integritate. „Doamna ar fi fost mai înţeleaptă dacă făcea această declaraţie după ce legea este promulgată”
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat marți, 5 iulie,, referindu-se la declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi despre felul în care a fost transpusă Directiva UE privind avertizorii de...
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Cât va fi valabilă măsura compensării prețurilor la carburanți „astfel încât să nu afecteze bugetul”
Compensarea cu 50 de bani a preţului la carburanţi este o măsură care va funcţiona trei luni, luată astfel încât să nu afecteze bugetul, în condiţiile în care în România nu mai...