Alina Mungiu-Pippidi: De ce ne luptam cu Daniel Funeriu

Autor:
Vineri, 29 Aprilie 2011, ora 16:29
3710 citiri
Alina Mungiu-Pippidi: De ce ne luptam cu Daniel Funeriu

Miza procesului pentru sefia Bibliotecii Centrale Universitare este lipsa de performanta a unei administratii politizate si ipocrizia discursului reformist de la Bucuresti.

Alianta pentru o Romanie Curata l-a dat in judecata pe ministrul Daniel Funeriu si a castigat prima runda in procesul BCU. Mai e mult pana departe, deoarece, nefiind parte interesata in proces, noi nu puteam ataca direct fondul chestiunii, ci a trebuit sa ne pozitionam procedural, insistand pe schimbarea netransparenta a regulamentului de concurs care a permis candidatura castigatorului dinainte desemnat, specialista in contraterorism si administratie locala Mireille Radoi, doar pentru ca ea era la rand la partid pentru a capata primul post vacant si s-a intamplat sa fie la BCU.

Ai spune ca e Romania plina de oameni veritabili rai, pe langa care Funeriu face figura de scolar, si ce Dumnezeu ne-a casunat tocmai pe el. O sa raspund cu doua argumente clare la aceasta intrebare legitima. Primul raspuns este ca ne ocupam si ne-am ocupat intotdeauna si de aceia - in decursul vremii eu personal am avut procese pe motive pur principiale, ca am criticat vehement pe Miron Cozma, Ion Iliescu, Rodica Stanoiu, Nicolae Vacaroiu, o lista nesfarsita, ca si conflicte de alta natura cu Adrian Nastase, Traian Basescu etc.

Nu l-am ales deci pe dl Funeriu ca pe o victima privilegiata. Si cu asta trec la al doilea argument, importanta eliminarii dublului standard din discursul reformei romanesti.

Dl. Funeriu se prezinta ca un reformator, el a trecut prin asumarea raspunderii o noua lege care se presupune ca va curata educatia de nepotism, conflict de interese si politizare. In exact acelasi timp, insa, el a acceptat ordinul de la partid sa o puna directoare la biblioteca pe o oarecare "specialista" a partidului, o fata de la SRI.

Un banal exemplu de politizare, dar parca la biblioteca nu se ajunsese inca.

Numirea s-a facut jenant, cu un regulament modificat ca sa se poata ea inscrie, a declarat ca era conferentiar cand nu era etc. Nu ma intereseaza persoana in chestiune. Ce e penibil este ca reformatorul domn Funeriu s-a pretat la acest exemplu dezastruos pentru sinceritatea reformei pe care o practica si a dat acest exemplu.

De ce sa mai studieze cineva biblioteconomie? Cand e clar ca pentru a ajunge director de biblioteca ce iti trebuie e sa fii sereist si inscris in partidul care trebuie. Acest gen de abordare e generalizat acum si practicat fara jena. El distruge orice idee de performanta in viata publica. Cineva numit politic va fi sactionat doar politic, la schimbarea puterii. Ce face devine irelevant. De aici lipsa generala de performanta intr-o administratie politizata.

Mai sunt niste elemente jenante in povestea BCU. A existat o comisie de concurs care a oferit un alibi intregii proceduri. In ea au figurat Lazar Vlasceanu si Mihai Dumitru, doi universitari pentru care am respect. Au figurat insa. Nici atunci si nici dupa ce a inceput scandalul, dupa ce au scris atatia despre caz, de la Andrei Plesu pana la mine, ei nu au iesit public sa spuna nimic.

Si stiu cum e. Ani de zile cat am stat in Romania am vazut cum functioneaza sistemul, in care toata lumea sta unde o pui. Numarul celor care strica asemenea aranjamente si imping la competitie deschisa, nu cu regulamente modificate in spatele usilor inchise, ilegal, este minim si ei sunt eliminati treptat. Comisiile noastre sunt complacente si e trist ca oameni de buna calitate ajung sa se poarte asa.

Sa vedeti cum e o comisie pentru un concurs in Germania. Mi-am plasat asistentul, pentru ca prima lui facultate e Dreptul, intr-o comisie pentru selectarea unui titular la drept in universitatea noastra, pe locul studentului din comisie (exista asa ceva) si de doua saptamani nu putem selecta pe cineva pentru ca studentilor nu le place candidatul care ne place noua. Dar totul e deschis, argumentat, transparent si dl Funeriu, care a fost cercetator in Germania, ar trebui sa stie mai bine care e norma unui concurs deschis, doar a facut atata caz ca il introduce prin reforma lui in universitatile din Romania.

Procesul acesta este despre ipocrizia discursului public si rezistenta pe care societatea romaneasca trebuie sa o opuna politizarii, daca vrea sa ajunga la performanta. Sigur ca unii dintre noi isi pot lua jucariile si pleca intr-un sistem deschis, daca sunt performanti, si multi au facut-o, inclusiv eu. Sistemul german, ierarhic si birocratic, m-a facut in trei ani profesor universitar permament fara nici o dificultate, fara nici o "cunostinta" si asa mai departe.

Trebuie sa construim sistemul la noi acasa, asta e greu, daca nu vrem sa fim totdeauna niste cheltuitori (si aia neperformanti) ai fondurilor castigate de alti europeni in tari mai performante. Si ca veni vorba si fara sa mire pe nimeni, raportul Functional Review al Bancii Mondiale din 2010 arata ca performanta Ministerului Educatiei in a atrage si cheltui fondurile pentru educatie e catastrofala. Ca de, politizarea si performanta nu se impaca.

Citeste despre De ce ne luptam cu Daniel Funeriu si pe Romaniacurata.ro

Citeste si:
Însărcinatul cu afaceri al SUA laudă ”măsurile revoluționare” luate de România: ”Toate vorbesc despre un viitor fantastic”
Însărcinatul cu afaceri al SUA laudă ”măsurile revoluționare” luate de România: ”Toate vorbesc despre un viitor fantastic”
Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA în România, David Muniz, a lăudat vineri, 1 iulie, alianța cu țara noastră. El a subliniat că prezenţa americană reprezintă dovada că SUA...
Amenințarea Laurei Codruța Kovesi la adresa României are ecou. ”Reporteri Fără Frontiere”, apel urgent către Klaus Iohannis
Amenințarea Laurei Codruța Kovesi la adresa României are ecou. ”Reporteri Fără Frontiere”, apel urgent către Klaus Iohannis
Organizaţia Reporteri fără Frontiere a criticat vineri, 1 iulie, forma legii privind protecţia avertizorilor de integritate adoptată de Parlamentul României. Organizația face apel la...