Procurorii DNA au cerut luni, 6 martie, condamnări cu executare orientate spre maximum prevăzut de lege pentru Darius Vâlcov și ceilalți inculpați din Dosarul Tablourilor, în timp ce avocații au solicitat soluții de achitare, iar decizia va fi pronunțată de Înalta Curte pe data de 6 aprilie.
Avocatul lui Darius Vâlcov a arătat că, in ipoteza unei soluții de condamnare, fostul ministru de Finanțe al PSD ar vrea să beneficieze de scăderea pedepsei la jumătate, deoarece a făcut un denunț la DNA.
Niciun alt detaliu n-a fost oferit la ultimul termen de judecată de luni cu privire la ultima „mutare” a lui Darius Vâlcov, care în argoul pușcăriașilor se cheamă „ face 19-le”. Asta de la prevederile articolului Legea 682/2002 care garantează înjumătățirea pedepsei pentru faptele celor acuzați dacă denunță la rândul lor alte infracțiuni.
Avocatul lui Darius Vâlcov a prezentat Completului de 5 judecători de la Înalta Curte un document și a arătat că ar fi vorba despre un denunț făcut de Darius Vîlcov în 2022 într-un dosar pe aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, apoi a solicitat ca dezbaterile finale să aibă loc la o dată ulterioară. Cum cererea a fost respinsă, procurorul de ședință al DNA a cerut emiterea unei adrese către unitatea de parchet, iar în ipoteza în care se confirmă existența acestui denunț, a solicitat instanței să facă aplicarea prevederilor art. 19 din legea citată.
Asta nu l-a împiedicat pe reprezentantul DNA să ceară pedepse orientate spre maxim pentru Darius Vâlcov (fost senator), Minel Prina (fost primar al municipiului Slatina) și pentru oamenii de afaceri Bogdan Timofte, Cristian Tomescu și Lucian Șușală.
Avocatul lui Darius Vâlcov a solicitat în principal achitarea acestuia, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare pe motiv că la fond fostul ministru nu a avut parte de un complet de judecată legal constituit.
Cu privire la fapta de trafic de influență, avocatul a cerut pentru Darius Vâlcov achitarea în temeiul art. 16 litera c) din Codul de procedură penală care prevede că „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.
Cu privire la fapta prevăzută de art. 12 din Legea 78/2000 – pe scurt, anume că Vîlcov s-a folosit de funcția de edil pentru a obține bani – avocatul a solicitat încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripţiei.
„În cel mai rău caz mențineți pedeapsa la limita medie, așa cum a considerat prima instanță. Nu mergeți către maximum prevăzut de lege, țineți cont la individualizarea pedepsei și de faptul că a colaborat cu anchetatorii”, a conchis avocatul lui Darius Vâlcov.
Darius Vâlcov nu a fost prezent la ultimul termen de judecată. În schimb, înaintea dezbaterilor finale a fost audiat fostul edil al Municipiului Slatina, Minel Prina, la data faptelor city manager.
La întrebarea directă a judecătorului, anume dacă i-a spus lui le-a propus celor doi afaceriști să încheie un contract fictiv, Minel Prina a declarat:
„I-am spus (lui Teodor Berna de la Tehnologica Radion – n.r.) să meargă să încheie (cu Cristian Alexandru Ramba de la Plus Comfort – n.r.) un contract prin care să se plătească acel comision. Deci, da! Dar nu cunoșteam sumele”.
Procurorii DNA spun că Vâlcov a primit banii în trei modalități: o parte la sediul Tehnologica Radion, o parte prin intermediul lui Minel Prina (fost primar la data respectivă) si o altă parte prin intermediul unui lanț de firme, de la Tehnologica Radion la Plus Confort, MKS Still Grand Serv, Bogmar Pro Design si Cafmin.
La termenul din 13 februarie a fost audiat vărul lui Cristian Alexandru Ramba la care se referea Minel Prina, pe numele lui Andrei Ovidiu Ramba Cei doi sunt afaceriști „de paie”, a căror firmă – SC Plus Confort SRL – a fost folosită de Darius Vâlcov ca „paravan” pentru șpăgile primite de la Theodor Berna și Tehnologica Radion. Pe larg despre această mărturie, Ziare.com a relatat aici.
Martorul Andrei Ovidiu Ramba a povestit atunci că fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov a mers la Paris cu 4 prieteni, 2 mașini și buzunarele pline cu 2 milioane de lei pentru a cumpăra tablouri și obiecte de artă din galeriile de la Paris și Lyon.
Banii proveneau de la afaceristul Theodor Berna, căruia Vâlcov i-a favorizat firma, SC Tehnologica Radion SRL, la licitațiile organizare de Compania de Apă Olt.
Pe scurt, Vâlcov este acuzat că, pe vremea când era primar în Slatina, ar fi primit suma de 6,2 milioane de lei de la afaceristul Theodor Berna, pe care îl ajutase să câștige niște licitații organizate de Compania de Apa Olt.
Banii reprezentau un „comision” de 15-20% din contractele publice pe care Tehnologica Radion le-a obținut în întreg județul Olt, privind extinderea și reabilitarea rețelelor de apă. Valoarea totală a contractelor se ridica la peste 78 de milioane de lei.
Pe data de 08.02.2018, Darius Vâlcov a fost condamnat pe fond de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani.
Potrivit deciziei instanţei, Darius Vâlcov a primit:
Aceste pedepse s-au contopit, aplicându-se pedeapsa cea mai mare, la care se adaugă un spor, rezultând astfel o condamnare finală de 8 ani.
Totodată, judecătorii au dispus confiscarea sumei de 6,2 milioane lei de la Darius Vâlcov, fiind menţinut sechestrul asigurător dispus de procurorii DNA.
Alte pedepse din dosar:
Hotărârea Secției Penale a ICCJ a fost atacată cu apel pe rolul Completului de 5 judecători, însă dosarul a fost suspendat vreme de 2 ani.
Fostul ministru PSD al Finanțelor a revenit în fața Înaltei Curți pe 14 martie 2022, la aproape doi ani și jumătate de când Dosarul tablourilor a fost suspendat în vederea tranșării pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene a conflictului dintre Curtea Constituțională și ICCJ pe tema completurilor nelegale.
În prezent, Darius Vâlcov mizează pe prescripția faptelor, un nou scandal iscat de Curtea Constituțională pe 26 mai 2022.