Legea privind securitatea națională va include reglementări privind datele personale. Ce modificări au aprobat deputații

Camera Deputaților a adoptat marți, 12 noiembrie, un proiect care modifică legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, introducând mai multe prevederi referitoare la datele cu caracter personal.

S-au înregistrat 192 voturi 'pentru', 4 'contra' și 36 de abțineri. Propunerea legislativă completează Legea 51/1991, în sensul armonizării legislației naționale cu cea europeană, dar și cu cerințele CEDO în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal.

"Astfel, în spiritul recomandărilor CEDO, referitoare la includerea, în legislația referitoare la securitatea națională, a unor reglementări exprese privind protecția datelor personale, se consideră necesară instituirea unor dispoziții care să prevadă obligațiile autorităților care prelucrează date cu caracter personal în cadrul activităților de realizare a securității naționale, colectarea acestor date numai în scopuri de securitate națională, ștergerea sau distrugerea datelor cu caracter personal atunci când se constată că acestea nu au legătură cu riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României, controlul parlamentar asupra modului de aplicare a dispozițiilor referitoare la datele cu caracter personal", se arată în raportul comisiilor parlamentare SRI și SIE.

Potrivit proiectului adoptat, în situațiile de amenințări la adresa securității naționale a României, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot să creeze, dezvolte, administreze și utilizeze baze de date, sisteme informatice și de comunicații, precum și aplicații și alte resurse în mediul on-line, în condițiile legii.

De asemenea, au fost introduse în lege 8 noi articole. Pentru asigurarea securității naționale, autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale prelucrează, prin mijloace automate, precum și prin alte mijloace decât cele automate, date cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență sau sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem. Aceste autorități aplică măsurile tehnice și organizatorice specifice protecției informațiilor clasificate, astfel încât să prevină comunicarea, distrugerea sau accesul neautorizat ori alterarea datelor prelucrate, prevede textul adoptat.

De asemenea, autoritățile din domeniul securității naționale au următoarele obligații: să prelucreze date cu caracter personal cu bună credință și respectarea dispozițiilor legale; să colecteze date cu caracter personal numai în scopuri de securitate națională, inclusiv în procesul de avizare preliminar al eliberării certificatului de securitate sau autorizației de acces la informații clasificate; să se asigure, cu ocazia oricărei prelucrări, că datele cu caracter personal stocate sunt exacte și, dacă este necesar, să le actualizeze. Datele inexacte sunt radiate sau corectate, după caz.

De asemenea, alte obligații ale autorităților din domeniu sunt: să verifice în sistemele proprii de evidență, la anumite intervale de timp, dar nu mai târziu de 5 ani de la stocare, dacă datele cu caracter personal stocate trebuie păstrate, corectate, radiate ori distruse; să se asigure că transmiterea, comunicarea sau transferul de date cu caracter personal se realizează în scopurile prevăzute sau în scopul îndeplinirii unei atribuții legale autorității sau instituției de aplicare a legii sau altor autorități publice, cu condiția ca datele să fie prelucrate în legătură cu acest scop și nu mai mult timp decât este necesar; să șteargă sau să distrugă datele cu caracter personal pe care le dețin, indiferent de forma de stocare, atunci când constată că acestea nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României.

Proiectul prevede că aceste reguli de protecție se aplică datelor cu caracter personal prelucrate pentru asigurarea securității naționale, precum și celor care vizează viața intimă, familială și privată, onoarea și reputația persoanelor lor, cunoscute incidental în cadrul activităților de informații și contrainformații.

Suportul pe care sunt înregistrate aceste date cu caracter personal cunoscute incidental în cadrul activităților de informații și contrainformații va fi distrus sau, după caz, șters, când nu au legătură cu vulnerabilitățile, riscurile sau amenințările la adresa securității naționale a României.

Comisiile Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității autorităților din domeniu verifică modul de aplicare a procedurilor emise în vederea implementării acestor prevederi.

Persoana care, în legătură cu o situație determinată, se consideră vătămată în drepturile sau interesele sale legitime prin nerespectarea, de către autorități, a obligațiilor se poate adresa, în scris și motivat, comisiilor parlamentare, în funcție de competența materială a acestora. În maximum 30 de zile de la data primirii solicitării, autoritatea comunică punctul de vedere, care nu conține date și informații referitoare la operațiuni sau activități operative în curs sau care urmează a fi executate, surse de informare ori metode și mijloace specifice, precum și informații care pot conduce la deconspirarea calității reale a cadrelor operative.

În cazul Serviciului de Informații Externe, acesta comunică, în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării, punctul său de vedere, care nu conține date și informații referitoare la acțiunile, sediile și personalul instituției, sursele de informare, metodele și mijloacele specifice, respectiv procesele de avizare/revalidare a accesului la informații clasificate.

În situația în care comisia parlamentară constată că plângerea este neîntemeiată, o respinge în termen de 15 zile de la data primirii punctului de vedere printr-un raport și comunică persoanei care a formulat plângerea că dreptul ori interesul său legitim nu au fost afectate. În situația în care comisia parlamentară constată că plângerea este întemeiată, sesizează organele competente. Persoana nemulțumită de răspunsul comisiei parlamentare poate formula plângere în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată cu acest proiect, Senatul fiind decizional.

Rezultate alegeri parlamentare 2024. Au fost centralizate peste 99% dintre procesele verbale din secții LIVE TEXT

Peste 9 milioane de români au votat duminică, 1 decembrie, la alegerile parlamentare. Rezultatele numărării voturilor la aceste alegeri sunt publicate în timp real pe site-ul...

Orașul în care AUR se află pe primul loc atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Pe ce loc s-a clasat PSD

Alianţa pentru Unirea Românilor s-a situat pe primul loc la alegerile parlamentare din Constanţa, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, pe poziţia secundă se află PSD, iar locul...