Cât de tare a întins Guvernul coarda îndatorării. Punctul critic al împrumuturilor în plin an electoral și soluțiile ambigue pentru 2025

Marti, 09 Iulie 2024, ora 21:07
3277 citiri
Cât de tare a întins Guvernul coarda îndatorării. Punctul critic al împrumuturilor în plin an electoral și soluțiile ambigue pentru 2025
România va înregistra un deficit bugetar estimat de peste 5% în 2024 FOTO Pixabay.com

În prima jumătate a acestui an, Guvernul României a împrumutat trei sferturi din necesarul de finanțare pentru 2024, estimat la 181 de miliarde de lei. Creșterea alarmantă a îndatorării a atras atenția Comisiei Europene, care a somat România să prezinte până pe 15 octombrie un plan concret de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

În contextul anului electoral în care Guvernul evită cât mai mult discuțiile dificile despre redresarea economică din rădăcini, riscurile de sancțiuni severe din partea UE cresc exponențial, mai ales în contextul în care Reforma Fiscală nu va fi una implementată eficient și cu rezultate concrete.

Pe 5 iulie, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș a anunțat care va fi data exactă la care Guvernul a fost somat să prezinte Comisiei Europene planul de măsuri fiscale pentru scăderea deficitului bugetar, conform calendarului convenit cu Executivul european, și anume pe 15 octombrie.

Ministrul Finanțelor a declarat atunci că, la acest moment, România are „ipoteze de lucru pentru elaborarea planului. Le las să se mai maturizeze, ușor, ușor vor apărea și în spațiul public pentru dezbateri, așa cum e normal (...) Noi trebuie să pregătim planul fiscal cu justificarea de ce cerem un termen de 7 ani (pentru a ajunge la deficitul bugetar de 3% din PIB – n.red.) și care sunt măsurile pe care le pregătim. Trebuie să avem planul finalizat la început de septembrie în plan intern, să putem purta discuțiile cu Comisia Europeană, iar până în 15 octombrie trebuie să predăm planul”, a declarat acesta pentru Economedia.

Fixarea datei și anunțul șefului de la Finanțe au venit mai ales după publicarea unui raport îngrijorător de către Comisia Europeană în iunie, potrivit căruia România se confruntă cu dezechilibre economice excesive, fiind afectată de vulnerabilități legate de conturile externe și de deficitele guvernamentale mari și în creștere. În 2023, deficitul de cont curent s-a redus ușor datorită consumului privat scăzut și avansului comerțului, dar rămâne ridicat și nu se așteaptă îmbunătățiri în următorii ani, semnala în iunie Comisia. În ciuda creșterii PIB-ului nominal, soldul net al investițiilor străine ca pondere din PIB nu s-a îmbunătățit, inflația generală a scăzut, însă indicele de bază al inflației rămâne foarte ridicat, iar dinamica salariilor și costului muncii continuă să fie puternică, mai ales considerând majorările salariilor minime și publice într-o piață a muncii tensionată în prezent.

Comisia Europeană a subliniat atunci necesitatea unui răspuns politic eficient pentru a aborda aceste vulnerabilități economice. Situația fiscală s-a deteriorat, cu un deficit fiscal mare care se va adânci în 2024 și 2025, iar ponderea datoriei guvernamentale în PIB a crescut la 53%. Persistența deficitelor guvernamentale ridicate ar putea crește datoria externă și dependența României de finanțarea externă. Comisia recomandă o cale credibilă de consolidare fiscală, respectarea procedurii de deficit excesiv și implementarea reformelor fiscal-structurale pentru a majora veniturile guvernamentale și a controla cheltuielile, esențiale pentru îmbunătățirea competitivității economiei românești.

În acest context, în care Guvernul pare blocat între ciocanul Comisiei Europene și nicovala nivelului de trai și al inflației care, indiferent de fluctuațiile uneori pozitive, se află mereu sub presiunea unor noi posibilități de creștere, datoria externă și deficitul bugetar se adâncesc pe zi ce trece. Economiștii vorbesc de mai mulți ani despre pericolele care ne pasc dacă ne îndepărtăm prea mult de stipulațiile tratatului de la Maastricht privind deficitul bugetar de 3% și marja maximă a datoriei publice de 60% din PIB. S-a vorbit atât de des despre înghețarea cheltuielilor publice (care includ majorări salariale și creșteri de pensii), blocarea infuziei de fonduri europene și de mai multe repercusiuni dureroase economic din partea UE, care includ și bani din PNRR, încât pare că toate acestea nu vor avea loc, în special într-un an electoral. Cu toate acestea, Comisia Europeană pare să fi dorit să vadă măcar o tendință de reglare din partea economiei României pentru a amâna orice astfel de măsură – echilibrare economică internă care nu doar că nu a venit, dar ecarturile de la an la an s-au și adâncit vizibil.

Data de 15 octombrie ar putea fi astfel un punct de cotitură pentru relația economică dintre România și Uniunea Europeană și ar putea să decidă un nou plan de reducere drastică a deficitelor și a datoriei publice augmentate anul acesta aproape fără precedent de Guvern.

În iunie, Guvernul a împrumutat deja trei sferturi din banii preconizați pentru 2024

În primele șase luni ale acestui an, Guvernul a împrumutat 131 de miliarde de lei, din care 11,6 miliarde de lei doar în luna iunie, conform unor date compilate de Profit.ro. Statul a acoperit astfel 72% din necesarul de finanțare anunțat pentru 2024, de 181 de miliarde de lei în total. Ritmul îngrijorător de accelerat al împrumuturilor a depășit cu mult pe cel de anul trecut, când același procent de îndatorare a fost atins abia după luna septembrie.

La sfârșitul lunii mai, împrumuturile Guvernului pentru 2024 au totalizat 119,39 miliarde de lei. Anul acesta, Ministerul Finanțelor a împrumutat 32,4 miliarde de lei în ianuarie, 31,82 miliarde în februarie, 13,53 miliarde în martie, 12,93 miliarde în aprilie, 28,7 miliarde în mai și 11,6 miliarde în iunie, arată sursa citată. Ministerul a încercat să justifice sumele colosale împrumutate prin faptul că ar plănui să asigure finanțarea necesară la bugetul de stat înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului, când piețele financiare ar putea deveni mai precaute.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor trebuie să plătească în acest an 94,4 miliarde de lei pentru datoriile vechi scadente și să acopere deficitul bugetar estimat la 5% din PIB, adică 87 de miliarde de lei. Mai mult, în raportul din iunie, experții Comisiei Europene au prognozat că, în urma unui an electoral, deficitul public al României va mai crește încă față de marja prezentă, ajungând la 7% în 2025.

Economiștii estimează că, dacă deficitul bugetar va depăși această valoare, nevoia de împrumuturi va crește pe măsură. În acest moment, Statul se împrumută constant de pe piața internă și externă, de la populație prin programele Tezaur și Fidelis, și de la instituții internaționale, dar și prin emisiuni de eurobonduri.

„Unde e lege, nu-i tocmeală”, dar nu sunt nici soluții

Deși deficitul bugetar este mult peste marja impusă de Comisie, datoria publică este în prezent la 52% din PIB. Legea Responsabilității Fiscale 69/2010, care nu prezintă de fapt nicio repercusiune legală pentru guvernanți dacă este încălcată, prevede că, dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din PIB, Executivul trebuie să înghețe pensiile, precum și alte cheltuieli pentru asistența socială.

Întrebat dacă în 2025 consideră că va fi cazul aplicării unor măsuri mai drastice, inclusiv cea a înghețării pensiilor şi salariilor, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a declarat că „unde e lege, nu-i tocmeală. Când datoria depășește 50% trebuie luate măsuri. Nu știm care vor fi acele măsuri și când se vor lua, dar ele se vor lua. Încurajăm, pe căile pe care putem să le avem și noi, Guvernul să facă această corecție fiscală, dar este greu, recunoaștem. Într-un an și electoral, și cu aceste discuții nesfârșite despre cum să se facă corecția fiscală. Atenție mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli și făcând comparații care nu sunt potrivite. Mai mult, nu pot să spun”, a precizat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, potrivit România TV.

Planurile ambigue ale Guvernului pentru 2024/2025: digitalizare și fiscalitate din PNRR

Din puținele precizări pe care Marcel Boloș le-a făcut cu privire la apanajul de soluții pe care le are Guvernul în vedere pentru a nivela lipsa completă de predictibilitate economică pentru perioada următoare reiese că planul constă în stimularea creșterii economice prin accelerarea digitalizării, reducerea evaziunii fiscale, optimizarea riscului fiscal, precum și modificarea codului de procedură fiscală.

În ce privește planul cu digitalizarea, șeful de la Finanțe are o luptă grea în față, mai ales considerând că, la începutul lui iulie, fișa de țară a României emisă de Comisia Europeană ne plasa pe ultimul loc la majoritatea indicatorilor ce țin de digitalizare în blocul comunitar. Pe lângă faptul că mai bine de 72% din populație nu dispune de competențe digitale de bază și că suntem mult sub media UE când vine vorba despre ponderea IMM-urilor care au implementat cu succes programe de digitalizare a operațiunilor, serviciile publice sunt încă net sub standardele impuse de Comisie.

În anul în care RO e-Transport, e-Factura și, mai recent implementarea noului sistem e-TVA sunt subiecte de maxim interes pentru piața de business, lupta cu standardele vestice este încă departe de a fi câștigată. Comisia Europeană nu a omis să recunoască eforturile țării noastre de a aduce îmbunătățiri, însă, potrivit unei analize Curs de Guvernare pe subiect, „Foaia de parcurs a României demonstrează că țara consideră importantă transformarea sa digitală, deși depune doar unele eforturi pentru a atinge obiectivele și țintele Deceniului digital. (...) Pentru a realiza transformarea sa digitală, România intenționează să aloce un buget total (excluzând investițiile private) estimat la 3,6 miliarde euro (1,1% din PIB).”

Mult discutata Reformă Fiscală din 2025 totuși merge mult dincolo de digitalizarea serviciilor publice. Aceasta va fi implementată după alegeri, potrivit explicațiilor oferite de Ministrul Economiei, Radu Oprea, și, potrivit acestuia cel puțin, nu va duce la creșteri de prețuri sau de taxe.

Într-o intervenție televizată din iunie, acesta a explicat faptul că Reforma Fiscală de la anul este un jalon PNRR și se referă mai ales la „o reașezare a fiscalității” care „nu trebuie să însemne scumpiri. Sigur că se speculează foarte mult pe zona fricii, suntem într-un an de campanie electorală, pot înțelege aceste lucruri, că trebuie stârnită emoție de către unii pentru a putea să creștem în sondaje”, a declarat ministrul Economiei la Antena 3 CNN.

Cu toate acestea, cei mai mulți economiști estimează că anul 2025 va veni cu o posibilă majorare a TVA la 21 sau chiar 22%. Adrian Codîrlașu, analist financiar și vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România, a declarat pentru EVZ că în acest scenariu, „primul impact se va vedea în prețuri. Prețurile practic vor crește odată cu această majorare a TVA-ului. Este posibil ca anumite cote reduse în prezent să fie majorate spre 14-15%, poate chiar până la cea standard".

Conform Infofinanciar, una dintre măsurile pe care Guvernul dorește să le implementeze este și introducerea sistemului RO e-Proprietatea, o bază de date națională pentru centralizarea valorilor de piață ale proprietăților, Declarația unică inteligentă pentru Persoanele Fizice Autorizate (PFA), precum și o posibilă regândire totală a sistemului de calcul al impozitului pe venit pe criteriu progresiv.

Cum se vor reverbera aceste posibile reforme asupra nivelului de trai și inflației resimțite la nivelul populației este încă greu de estimat, însă augmentarea vizibilă a datoriei publice și pierderea controlului asupra deficitului bugetar în contextul economic intern par să se apropie galopant de un punct critic dincolo de care măsurile corective concrete ale Comisiei Europene nu se vor lăsa așteptate mult timp.

O companie listată la bursa de la București preia un parc eolian de 80 MW din Dobrogea. Consiliul Concurenței și-a dat acordul
O companie listată la bursa de la București preia un parc eolian de 80 MW din Dobrogea. Consiliul Concurenței și-a dat acordul
Furnizorul de energie Premier Energy PLC, care a debutat recent la Bursa de Valori București, a primit aprobarea de la Consiliul Concurenței pentru a prelua un parc eolian, deținut de o companie...
Nu se ia în calcul majorarea TVA, asigură Ciucă: ”Se discută despre impozitul progresiv și susținerea cotei unice”
Nu se ia în calcul majorarea TVA, asigură Ciucă: ”Se discută despre impozitul progresiv și susținerea cotei unice”
Preşedintele Senatului, liderul liberal Nicolae Ciucă, a declarat miercuri că nu se ia în calcul majorarea cotei TVA, subliniind că PNL susţine cota unică, pe care o consideră o "linie...
#datorie externa romania, #datorie externa, #deficit bugetar, #reforma fiscala, #reforma fiscala Romania, #pnrr romania , #datorie externa
  1. Nu se ia în calcul majorarea TVA, asigură Ciucă: ”Se discută despre impozitul progresiv și susținerea cotei unice”
  2. Economia zonei euro a frânat brusc. Semne de recesiune în cele mai puternice economii europene
  3. Mafia bulgară profită după intrarea parțială în Schengen. Schema prin care economia subterană din țara vecină câștigă bani grei
  4. Un patron din Horeca reclamă apariția ”mafiei gunoaielor” odată cu sistemul returnare-garanție. ”Ne umplem de gândaci și șobolani”
  5. Autostrada Unirii. Autoritățile deschid ofertele pentru un lot montan complicat
  6. România, în topul țărilor europene unde prețurile apartamentelor s-au majorat substanțial
  7. Undă verde pentru ultimul lot al drumului de mare viteză Caransebeş - Lugoj. O companie spaniolă a câștigat contractul
  8. Dacia vrea să se bată de la egal la egal cu marii producători pe un nou segment de piață. Ce preț ar putea avea „Baby Duster” FOTO
  9. Proiectul mini-reactoarelor de la Doicești merge înainte. Ultimul pas înainte de a se lua decizia finală de investiție
  10. Recordul global de temperatură, doborât în doar 24 de ore. Care este cea mai caldă zi din istorie