Randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale României a ajuns luni, 13 ianuarie, la un vârf de 8,01%, cel mai mare din ultimele 12 luni și cel mai mare cost de împrumut pe termen lung din Uniunea Europeană. Marți, rata a coborât la 7,85%, dar tot rămâne semnificativ mai mare decât randamentul obligațiunilor din Ungaria sau Polonia.
Ultima oară când randamentele ajungeau la pragul de 8% era la începutul lui ianuarie 2023, dar atunci erau pe un trend descendent. Anul 2022 a fost cel cu cea mai mare inflație din ultimele două decenii. Deși departe de nivelul de 14% înregistrat în decembrie 2008, anul 2022 a adus unele dintre cele mai ridicate dobânzi din istoria recentă, de 9,75%, arată datele istorice.
Un randament mai mare înseamnă că fondurile de investiții și băncile cer o rată a dobânzii mai ridicată pentru datoria suverană a României exprimată în moneda națională. Cu alte cuvinte, costurile de îndatorare cresc, ceea ce are efecte și asupra plății datoriei existente. Pentru comparație, randamentele obligațiunilor pe 10 ani din regiune sunt 3,63% pentru Bulgaria, 7,07% pentru Ungaria și 6,07% pentru Polonia, conform cifrelor de marți.
Analistul economic Adrian Negrescu pune creșterea randamentului pe ultimele emisiuni de titluri de stat pentru populație, care oferă dobânzi ridicate. Acesta a făcut referire la informațiile contradictorii de luni privind o eventuală creștere a cotei de TVA, lucru infirmat până la urmă de șeful Finanțelor, Tanczos Barna.
„Încă puțin și ne apropiem de nivelul de la criza din 2009. Ce se întâmplă în ultimele ore are legătură și cu emisiunea disperată de titluri Tezaur, la 7,8%, lansată ieri de MFP (Ministerul Finanțelor Publice - n.r.). În ritmul ăsta și fără o strategie coerentă, ne ducem spre junk. Declarațiile contradictorii ale dl. Barna & Ciolacu legate de fiscalitate vin să pună gaz pe focul percepției negative. Oare chiar nu e nimeni cu capul pe umeri la Palatul Victoria să îi învețe cum să comunice? Un moment extrem de important va fi cel in care vor prezenta legea bugetului. Daca nu se vor vedea reformele în modul in care statul administrează banul public, acordul cu FMI va deveni singura noastră șansă de salvare de la junk”, a scris Negrescu pe Facebook.
Obligațiunile speculative, numite și „junk”, au, de obicei, dobânzi foarte mari, dar un rating scăzut oferit de agențiile de referință. O astfel de calificare scoate anumiți investitori instituționali din peisaj și complică atragerea de cumpărători pentru datoria externă.
In 1981 PCR nu a acceptat conditiile FMI de... Vezi tot
doar PENSII SPECIALE si cumulul pensiei cu salariul de la stat
... Vezi tot