Proprietari pe datorie: Cum ajung românii datori băncilor timp de decenii, din dorința de a fi stăpâni pe casa în care locuiesc

Sambata, 02 Martie 2024, ora 20:30
6365 citiri
Proprietari pe datorie: Cum ajung românii datori băncilor timp de decenii, din dorința de a fi stăpâni pe casa în care locuiesc
Aspirația de a deveni proprietar continuă să fie principalul factor motivant în deciziile de cumpărare imobiliară pentru toate categoriile de vârstă. FOTO Pixabay

România este o țară a contrastelor când vine vorba despre îndatorare. Deși nu ne comparăm cu alte state europene în materie de volum al datoriilor pe cap de locuitor, în special raportându-ne la PIB per capita, 2,8 milioane de români dețin și folosesc recurent carduri de credit, inclusiv pentru cumpărături uzuale la supermarket și ne aflăm în fruntea clasamentului în ceea ce privește ponderea proprietarilor de locuințe în Uniunea Europeană. Fațeta mai puțin discutată a ultimei statistici este legată de faptul că românii accesează credite imobiliare pe 25-30 de ani cu ușurință și cu destul de puțină documentare a efectelor pe termen lung, motivând deseori alegerea prin simpla „dorință de a fi proprietar”.

Potrivit ultimei versiuni a Raportului asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României, cea mai importantă componentă a datoriei românilor, respectiv mai mult de jumătate (52%), este reprezentată de credite ipotecare, care au ajuns la un sold de 105 miliarde de lei, iar 35% din datorie (adică 68 miliarde de lei) reprezintă credite de consum, conform datelor BNR citate de Ziarul Financiar în decembrie 2023.

Luând în considerare atât creditele ipotecare şi de consum, cât şi creditele luate de români de la IFN-uri (instituții financiare non-bancare) şi creditele cesionate şi scoase în afara bilanțului rezultă că îndatorarea totală a populației ajungea după 9 luni din 2023 la circa 194 de miliarde de lei, mai mare cu circa 80% față de 2008, potrivit sursei citate.

Ascensiunea îndatorării populației a fost influențată în ultimii ani de majorarea creditării bancare, care reprezintă cea mai mare parte a datoriei românilor. Față de 2008, soldul creditării ipotecare din România este acum de cinci ori mai mare, în timp ce soldul creditelor de consum este în scădere cu 13%. „Cea mai importantă componentă a datoriei româ­nilor este reprezentată de creditele bancare ipotecare (54,2% din total), în ușoară scădere (-1% în termeni anuali), urmată de creditele bancare de consum (35% din total), care au consemnat o creștere de 1,8% în termeni anuali“, scrie BNR.

Deși situația este mai bună decât în perioada crizei din 2008, crizele recente au oprit tendinţa de creștere a indicatorului de rezistență şi de scădere a gradului de îndatorare, pe fondul majorării serviciului datoriei ca urmare a majorării ratelor de dobândă.

De ce se îndatorează românii?

Deși cardurile de credit folosite la cumpărături alimentare au devenit o realitate sumbră a anilor trecuți și a prezentului, în continuare volumul cel mai mare al datoriilor românilor este creat de creditele imobiliare.

O cercetare recentă realizată de o platformă imobiliară din România indică faptul că aspirația de a deveni proprietar continuă să fie principalul factor motivant în deciziile de cumpărare imobiliară pentru toate categoriile de vârstă în țara noastră, începând cu cei sub 26 de ani și până la persoanele care depășesc 59 de ani. Românii se îndatorează și din dorința de a avea acces la un spațiu locuibil mai mare sau pentru investiții, în cazul celor care achiziționează o a doua sau a treia locuință. Când sunt întrebați cât timp intenționează să locuiască în proprietatea pe care doresc să o cumpere, majoritatea participanților la sondaj (o medie de 40%) din toate grupurile de vârstă chestionate consideră o perioadă de peste 15 ani.

Totuși, generațiile Z (sub 26 de ani) și Y (27-42 de ani) manifestă o mai mare deschidere față de posibilitatea de a locui pentru o perioadă scurtă (între 1 și 5 ani) în locuința achiziționată, reprezentând aproape 30% din total. Datele sondajului realizat în 2023 arată că în legătură cu percepția asupra pieței imobiliare actuale, 32% dintre participanți exprimă îngrijorare, 24% se simt încrezători sau optimiști, iar 23% sunt ușor confuzi cu privire la evoluțiile viitoare ale pieței, ceea ce nu-i oprește pe oameni să caute în continuare opțiuni de creditare, în lipsa altor mijloace de agonisire de bunuri, prin economii sau suplimentarea veniturilor.

Potrivit unei analize citate de PRO TV la finele anului trecut, creditele pentru consum ridică de asemenea ponderea datoriilor românilor. Deși dobânzile au crescut mult și pentru aceste împrumuturi, oamenii au avut totuși nevoie de bani, anul 2023 văzând o creștere constantă și în privința acestor facilități de credit.

Astfel, inflația ridicată, scăderea puterii de cumpărare, incertitudinile economice, dublate de salarizarea precară împinge oamenii să recurgă la forme de creditare dincolo de „marile datorii” care marchează decizii de viață importante, precum achiziționarea unei locuințe.

Românii se vor îndatora din ce în ce mai mult în 2024 pentru a-și cumpăra locuințe

Cererea de venit lunar necesar pentru obținerea unui credit pentru locuință în România a cunoscut o creștere în 2024 comparativ cu anul anterior. Programul „Noua Casă" va fi prelungit și pentru anul curent, stabilind un plafon de garanții la un miliard de lei.

În decursul ultimilor trei ani, suma de venit cerută pentru eligibilitatea în cadrul acestui program a înregistrat o creștere de circa 1.800 de lei, ca urmare a creșterii Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), iar în 2024, românii vor avea nevoie ca venitul necesar accesării acelorași credite imobiliare ca acum patru ani să crească cu încă 200 de lei.

Potrivit unei analize publicate de Adevărul, pentru un imobil evaluat la 70.000 de euro, cu un avans de 5%, creditul poate atinge suma de 66.500 de euro, având o rată lunară de până la 2.500 de lei, pe o durată de 30 de ani, iar pentru a fi eligibil pentru acest tip de credit, venitul minim necesar este de 5.407 lei, iar procentul de îndatorare poate să ajungă la 45%.

În 2023, s-au oferit în total 1.940 de garanții, cu o valoare totală de 245.743.854 lei prin programul „Noua Casă", creditelor acordate având o valoare de aproximativ 485.518.906 lei, conform sursei citate.

Principalii beneficiari ai programului „Noua Casă" au fost tinerii cu vârste între 26 și 35 de ani, majoritatea solicitărilor de finanțare fiind pentru cumpărarea de apartamente cu suprafețe între 50 și 100 m^2 și cu prețuri între 50.000 și 100.000 euro.

Cum arată România în topul datoriilor pe cap de locuitor în Europa

Potrivit ultimelor date compilate de Statista, valoarea datoriei cap de locuitor adult în Europa în 2022 a variat mult de la o țară la alta. În timp ce adulții elvețieni aveau în medie peste 151.600 de dolari americani datorie în 2022, adulții din Azerbaidjan aveau o datorie de 540 de dolari.

Între timp, volumul mediu al datoriei în Europa în acel an a fost de aproape 25.000 de dolari americani pe adult. Raportul datoriei gospodăriilor față de venitul disponibil în Europa urmează o distribuție similar de variată. La fel de variate cum sunt volumele datoriilor în Europa, formele cele mai comune de datorie sunt încă foarte similare și tind să includă: carduri de credit, datorii medicale, împrumuturi pentru studii, descoperiri de cont, ipoteci, finanțări auto și împrumuturi personale.

În topul realizat de Statista, românii se află însă în marjele de jos, cu datorii pe cap de locuitor ridicându-se la aproximativ 3.200 de euro, o valoare redusă comparativ cu cei peste 150.000 de euro pe cap de locuitor din Elveția, de exemplu. Cu toate astea, sumele nu mai par atât de mici, dacă ne gândim că salariul minim brut în România se ridică la 3.300 de lei brut, adică 2079 de lei net, care se traduce la circa 400 de euro/lună.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Proteste masive în Insulele Canare. Localnicii s-au săturat de turiști: "Nu vrem să ne vedem insula murind" VIDEO
Proteste masive în Insulele Canare. Localnicii s-au săturat de turiști: "Nu vrem să ne vedem insula murind" VIDEO
După Barcelona, și Insulele Canare cer limitarea turismului. Mii de persoane au protestat sâmbătă, 20 aprilie, în Tenerife, cerând ca pe insula lor să se limiteze temporar sosirile de...
Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște
Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște
România continuă să fie pe primul loc în UE când vine vorba despre inflație. Un bun exemplu în acest sens reprezintă tarifele din stațiuni, stabilite de hotelieri. Față de anul trecut,...
#datorii banci, #datorii Romania, #credit imobiliar, #credit ipotecar, #credite ipotecare, #card de credit, #imprumuturi Romania , #credit bancar