Depășirea deficitului de 6,2% nu duce automat la tăierea fondurilor europene. Cum se folosește guvernul de regulile imperfecte ale UE

Miercuri, 09 August 2023, ora 03:25
3935 citiri
Depășirea deficitului de 6,2% nu duce automat la tăierea fondurilor europene. Cum se folosește guvernul de regulile imperfecte ale UE
Țări precum Italia sau Ungaria se confruntă cu aceleași probleme și negociază repetitiv cu organismele de control fiscal ale UE FOTO / Pixabay

Pachetul de măsuri fiscale care urmează să intre în vigoare la finalul lunii august a fost justificat de guvernanți pe spatele pierderii accesului la fondurile europene, inclusiv cele ale PNRR, dacă România nu se încadrează în marjele europene de deficit excesiv și datorie publică pentru anul acesta.

Local, ne considerăm un caz atipic în Uniunea Europeană (UE) când vine vorba de deficitul excesiv, pe fondul mai multor indicatori economici: de la veniturile scăzute din taxe și impozite încasate la bugetul de stat, la cheltuielile ridicate ale guvernului, corupția la nivel înalt, precum și incapacitatea de a susține angajamentele luate față de blocul comunitar. În restul Europei, țări precum Italia sau Ungaria se confruntă cu aceleași probleme și negociază repetitiv cu organismele de control fiscal ale UE. Economiștii insistă că guvernul român are o datorie față de propriii cetățeni să corecteze pe termen lung cheltuielile publice în exces și acuză mecanismului fiscal european care permite amânări repetate ale reformelor fără să pună în practică măsuri corective.

Economiștii români: UE a impus niște reguli pe care țările le încalcă

Acad. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat într-un text semnat pentru Financial Intelligence în iulie faptul că ”după izbucnirea Pandemiei, deficitele bugetare au crescut mult în Uniune și România nu s-a mai singularizat prin deficitul bugetar, însă acest indice este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreținută la nesfârșit. În anii următori, România va ieși în relief iar prin deficitul bugetar daca nu va avea loc o ajustare a acestuia. Piețele vor reacționa, posibil nervos, bonitatea financiară va fi lovită. De aceea, guvernul trebuie să adopte măsuri care să inverseze dinamica deficitului bugetar ce se îndreaptă către 7% din PIB în acest an.”

Conf. Dr. Radu Nechita de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj a explicat într-un interviu pentru emisiunea Business Focus de la Ziare.com cum constrângerile tratatului de la Maastricht (care obligă țările membre să ia decizii fiscale care să prevină datoria publică să sară de marja de 60% din PIB și deficitul bugetar să nu depășească 3%) au fost inițiate deoarece mai multe state se comportau iresponsabil fiscal, iar odată cu introducerea monedei euro aceasta permitea un comportament și mai iresponsabil din partea guvernelor.

În momentul în care s-a trecut la euro, economiștii știau că odată cu adoptarea euro, iresponsabilitatea guvernelor urma să fie mult amplificată. Posibilitatea lor de a păcăli oamenii creștea enorm. Germanii au văzut ce înseamnă hiperinflație și iresponsabilitate guvernamentală după Primul Război Mondial și în perioada interbelică și care au văzut și ce înseamnă monedă sănătoasă – refacerea economiei germane după Al Doilea Război Mondial s-a produs în jurul mărcii germane, cu o monedă relativ mai stabilă decât celelalte din perioada respectivă.

Germanii n-ar fi acceptat niciodată renunțarea la marcă fără anumite garanții. Iar acele criterii de la Maastricht au fost niște garanții pe care celelalte state le-au acordat germanilor că euro va fi cel puțin la fel de bun ca marca germană. Dacă ne uităm ce țări au intrat în zona euro și țări ar fi trebuit să intre conform criteriilor de la Maastricht, lista nu corespunde. Doar Olanda și Luxemburg aveau dreptul să intre atunci în zona euro.

Regulile pe care noi acum trebuie să le respectăm nu au fost respectate niciodată. Iar ulterior Tratatului de la Maastricht, țările, tocmai pentru că acele reguli nu au fost respectate, au făcut noi tratate în care și-au luat angajamentul să respecte tratatele trecute pe care nu le-au respectat. Este mult mai probabil ca o țară mică să fie sancționată, o țară care este, de altfel beneficiar net al transferurilor economice din cadrul UE, decât o țară mare care este contributor net, ca Germania.”

Radu Nechita a explicat cum bugetul de anul acesta ”este construit pe pielea ursului din pădure, pe pielea fondurilor europene care «vor veni» în decursul anului. Ele vin dacă respectăm nivelul deficitului – care oricum sunt mai mari de acel 3%. Pandemia a fost o scuză pentru a face un dezmăț bugetar și monetar, nu numai la noi. În Georgia, prin constituție, este interzis să introduci un nou impozit sau să mărești un impozit vechi, decât după un referendum.

Dacă vă uitați în constituția noastră, singurul domeniu în care nu se pot face referendumuri este în fiscalitate, Constituția interzice în mod expres acest lucru”, arată economistul.

Ambii experți indică faptul că faptul că România nu este singură în situația dată, însă reformele fiscale făcute corect sunt necesare pentru ieșirea din criză: ”Pentru corecția deficitului este necesar să se elimine cât mai mult din ceea ce face regimul fiscal din România unul regresiv, inechitabil (cei care câștigă mai mult plătesc proporțional mai puțin), să se renunțe la facilități, portițe de optimizare fiscală (cazul PFA, al regimului microîntreprinderilor, etc), iar ANAF să caute să colecteze mai bine. Trebuie să fie eficientizate cheltuieli, iar asistența socială să fie cât mai țintită (nu acordată indiferent de veniturile gospodăriilor).

Comunicarea publică este de îmbunătățit, mai ales când privește un pachet de ajustare a deficitului bugetar ce afectează venituri individuale și ale unor firme. Este bine să se explice necesitatea unui program de corecție nu invocând în principal pierderea de bani din PNRR. Temeiul de bază este că nu pot fi perpetuate deficite bugetare de 6-7% din PIB, că o corecție acceptabilă a deficitului implică un regim fiscal mai echitabil. Așa ceva trebuie spus clar”, a insistat Daniel Dăianu.

Reforma fiscală a UE nu este de ajuns

Uniunea Europeană pregătește pregătește în present o reformă fiscală care încă face subiectul dezbaterii în multiple cvorumuri din cadrul Comisiei. Sistemul propus va elimina obiectivele considerate rigide de reducere a datoriei care se aplică tuturor țărilor cu un prag de datorie de peste 60%. ”Țările care au depășit limita deficitului de 3% vor trebui să facă un ajustor fiscal minim de 0,5% din PIB în fiecare an. Această măsură de protecție nu a fost o idee germană, ci a fost adăugată de Bruxelles în ultima clipă, deoarece reduce decalajul dintre noile planuri de datorie pe termen lung și logica deficitului regimului vechi. Acest lucru ar putea ajuta la evitarea unor «proceduri de deficit excesiv» îndelungate”, a declarat într-o analiză Euractiv Sander Tordoir, economist șef la Centrul pentru Reforma Europeană (CER)

Consultanții economici spanioli de la Institutul Elcano susțin că regula datoriei de 60% nu este credibilă într-o zonă euro cu o datorie publică medie de 93%. Aceștia postulează că o limită a credibilității reformei este păstrarea marjelor în sine, dovadă că există reguli care nu vor fi respectate.

În ceea ce privește sancțiunile, amenzile sunt păstrate, dar suma lor este redusă, cu o punere în aplicare mai strictă. Cu toate acestea, ele vor continua să funcționeze într-un mod pro-ciclic (adică să reducă și mai mult sustenabilitatea finanțelor țării îndatorate), subminând credibilitatea lor. Posibilitatea de a bloca fondurile europene acționează și în aceeași direcție, arată economiștii spanioli. Utilizarea sancțiunilor morale, cum ar fi obligația ca miniștrii să apară în fața Parlamentului European în cazul neconformității – urmând principiul numit „respectă sau explică” - este o idee bună, dar eficacitatea sa este nesigură.

Situația de criză a Italiei

În data de 8 august, cabinetul condus de premierul italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă pe “profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

Taxa a fost inclusă într-un pachet mai amplu de măsuri care variază de la noi autorizaţii pentru taxiuri şi până la investiţiile în străinătate. Potrivit agenţiei Ansa, taxa pe profiturile suplimentare ale băncilor ar urma să aducă peste două miliarde de euro la bugetul statului.

Italia a convenit o “retragere de 40% din profiturile suplimentare în valoare de mai multe miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care ar urma să finanţeze reducerile de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru cei care îşi cumpără prima casă, a declarat vicepremierul Matteo Salvini la o conferinţă de presă organizată la Roma.

În iulie, Bloomberg a raportat că Italia a amânat din nou ratificarea unei reforme a fondului de salvare European Stability Mechanism (ESM), o mișcare care este susceptibilă să intensifice tensiunile cu partenerii Uniunii Europene. Italia este singura țară din UE care nu a aprobat încă o reformă a ESM, înființat de țările din zona euro în 2012 după criza datoriei suverane, pentru a salva țările în schimbul unor reforme stricte. Guvernul este sub presiunea partenerilor UE să finalizeze procesul de ratificare.

Mai mult, Italia urmează să solicite încă 16 miliarde de euro (17,6 miliarde de dolari) în fonduri post-COVID, în ciuda întârzierii primului lot, a declarat marți Ministrul Afacerilor Europene, Raffaele Fitto. Prin PNRR, Italia mizează pe 191,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase până în 2026, însă guvernul de la Roma întâmpină dificultăți similare cu România în ceea ce privește cheltuirea sumelor pe care le-a primit deja și îndeplinirea "obiectivelor și etapelor" desemnate care declanșează eliberarea de plăți noi, arată Reuters luna trecută.

Al treilea lot pe care Italia încă îl așteaptă valorează 19 miliarde de euro și este legat de zeci de obiective care trebuiau atinse în a doua jumătate a anului 2022, inclusiv crearea a 7.500 de unități de cazare pentru studenți.

Anul acesta, guvernul premierului Giorgia Meloni își propune un deficit bugetar de 4,5% din produsul intern brut (PIB), aproape jumătate față de cifra de 8,0% din anul trecut. Deși economiștii europeni se așteaptă ca italienii să reușească să atingă țintele de deficit, la nivel european se discută despre o revenire la politicile de austeritate din 2008 pentru ca țara să reușească.

Deficitul excesiv și datoria publică în Uniunea Europeană: România nu este la coada clasamentului

Conform datelor publice din partea Uniunii Europene, în 2022, 20 de state membre au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-8,0%), Ungaria și România (ambele -6,2%) și Malta (-5,8%). Doisprezece state membre au avut deficite mai mari de -3% din PIB.

Când vine vorba de datoria publică, În cadrul UE, raportul dintre datoria guvernamentală și PIB a scăzut de la 88,0% la sfârșitul anului 2021 la 84,0% la sfârșitul anului 2022, în timp ce în zona euro a scăzut de la 95,5% la 91,6%.

La sfârșitul anului 2022, cele mai mici rapoarte ale datoriei brute a guvernului față de PIB au fost înregistrate în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%), Luxemburg (24,6%), Danemarca (30,1%), Suedia (33,0%) și Lituania (38,4%). Treisprezece state membre au avut rate ale datoriei guvernamentale mai mari de 60% din PIB, cele mai mari înregistrate în Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%), Spania (113,2%), Franța (111,6%) și Belgia (105,1%).

E important de notat că deși România a înregistrat în 2022 o datorie publică sub marja impusă de tratatul de la Maastricht și de politicile fiscale actuale ale UE, țări precum Belgia sau Germania au înregistrat creșteri economice direct proporționale cu raporturile datoriei publice din PIB, pe când atât România, precum și țări precum Grecia sau Italia au înregistrat pierderi.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

România ar putea avea nevoie de încă șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar. Ultimele estimări ale ministrului Marcel Boloș
România ar putea avea nevoie de încă șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar. Ultimele estimări ale ministrului Marcel Boloș
România ar putea avea nevoie de încă șapte ani, până la finele anului 2030, pentru a reduce deficitul bugetar până la obiectivul stabilit de tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene,...
România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
România, cea mai mare inflație din UE în ianuarie. Activitatea Guvernului sau lipsa acesteia sunt printre principalele cauze
Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana a scazut in luna ianuarie pana la 3,1%, de la 3,4% in decembrie, insa in Romania rata anuala a inflatiei a fost de doua ori mai mare decat media din...
#deficit bugetar, #facilitati fiscale, #datorie publica Romania, #Comisia Europeana, #legea fiscala, #cod fiscal , #deficit bugetar