România e la un pas de a scăpa de sub control datoria externă. Posibilele sancțiuni UE s-ar putea ridica la 1.3 miliarde de euro

Oficialii Uniunii Europene au anunțat că vor relua eforturile de implementare ale Pactului de Stabilitate și Creștere la nivelul blocului comunitar.

Acesta se referă la un set de reguli fiscale stricte la care vor trebui să adere atât țările din zona euro, cât și statele membre care încă nu au adoptat moneda unică, începând din 2024. Deficitul bugetar, produsul intern brut și datoria externă a României se află în momentul acesta departe de standardele la care încearcă UE să aducă economiile statelor membre.

Membrii Uniunii Europene se așteaptă să ajungă la un compromis privind o reformă propusă a regulilor fiscale ale UE până la sfârșitul anului, au declarat marți miniștrii de Finanțe ai Germaniei, Franței și Poloniei, potrivit Reuters. "Creșterea cheltuielilor guvernamentale trebuie să fie mai lentă decât creșterea economiei", a declarat ministrul german al finanțelor, Christian Lindner, într-o conferință de presă comună cu omologii săi poloneză și franceză, Magdalena Rzeczkowska și Bruno Le Maire.

Ce presupune Pactul de Stabilitate și Creștere

Unele dintre regulile Pactului de Stabilitate și Creștere au ca scop prevenirea îndreptării politicii fiscale în direcții potențial problematice, în timp ce altele au rolul de a corecta deficitele bugetare excesive sau povara datoriei publice a țărilor din blocul comunitar.

Pactul stabilește două limite stricte pentru statele membre UE: deficitul bugetar al unui stat nu poate depăși 3% din PIB, iar datoria națională nu poate depăși 60% din PIB. În cazurile în care datoria națională depășește 60% din PIB-ul statului membru, aceasta trebuie să scadă la un ritm rezonabil, în limite acceptabile, pentru a evita sancțiuni. Riscurile la care se supun statele membre care nu reușesc să restabilească marjele fiscale s-ar putea solda cu amenzi de până la 0.5% din PIB. În cazul României, acest procent s-ar putea ridica la 1.3 miliarde de euro.

Pentru a se asigura că toate statele membre UE sunt evaluate și supuse unui control în ceea ce privește respectarea acestor reguli, fiecare stat este obligat să prezinte un raport de conformitate Comisiei Europene și Consiliului de Miniștri. Raportul informează, de asemenea, entitățile menționate mai sus cu privire la dezvoltarea economică prevăzută a statului membru pentru anul curent și următorii trei ani. Acestea se numesc "programe de stabilitate" pentru statele membre din zona euro și "programe de convergență" pentru statele membre non-euro.

Datoria publică a României și actualul deficit bugetar

Peste 50% din datoria publică generală brută a trei state membre UE era denominată în valută la finalul lui 2022, respectiv Croaţia (75%), Bulgaria (71%) şi România (53%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În perioada ianuarie - aprilie 2023, datoria externă totală s-a situat la 167 de miliarde de euro. Din totalul de 265 de miliarde de euro care sunt prognozați pentru anul 2023, în momentul de față, datoria externă ar ajunge la peste 63% din PIB, înregistrând o creștere continuă de la începutul anului.

Ultimele date anunțate astăzi se referă la deficitul bugetar. Astfel, pentru lunile ianuarie – mai 2023, deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli a crescut la 36,91 miliarde de lei.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32%, în creștere atât față de primele patru luni ale anului, când se situa la 1,72% din PIB (27,35 miliarde lei), dar și față de primele cinci luni din 2022, când era la 1,57% din PIB (20,9 miliarde de lei), conform Economedia.

Ambițiile Pactului de Stabilitate și Creștere

Regulile fiscale ale UE, numite Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC), au fost introduse ca parte a celei de a treia etape a uniunii economice și monetare. Acestea au fost concepute pentru a garanta menținerea unor finanțe publice sănătoase de către statele membre ale UE după introducerea monedei unice.

Proiectul fiscal a fost suspendat începând din 2020 pentru a ajuta guvernele să facă față pandemiei de COVID-19 și apoi din cauza invaziei ruse a Ucrainei și creșterii rezultate a prețurilor la energie și alimente.

Regulile urmează să fie reimplementate în 2024, iar UE lucrează contra cronometru pentru o reformă astfel încât noile reguli să fie în vigoare în anul viitor: "Este opinia noastră fermă că putem ajunge la un compromis până la sfârșitul anului 2023 și trebuie să ajungem la un consens", a declarat Le Maire, conform sursei citate.

Franța și Germania sunt de acord cu necesitatea de a reveni la finanțe publice solide, dezacordul fiind în privința modului în care aceste reguli ar trebui implementate. Germanii favorizează obiective de reducere automată a datoriei, în timp ce francezii doresc mai multă flexibilitate, conform lui Le Maire. "Acum trebuie să definim calea europeană", a spus el.

Lindner a fost de asemenea optimist în privința ajungerii la un acord până la sfârșitul anului, dar a fost clar în privința poziției germane: "Finanțele publice nu funcționează cu vorbe, ci cu cifre", a spus el, insistând asupra necesității de referințe numerice.

Planul de reducere a deficitului bugetar nu va aduce taxe noi în următorii 7 ani. Promisiunea lui Marcel Ciolacu VIDEO

Marcel Ciolacu, premierul României, a declarat joi, 12 septembrie, că planul de măsuri pe care urmează să-l prezinte Comisiei Europene luna viitoare, în vederea negocierii unui acord pe...

România plătește sume fabuloase pentru deșeurile nereciclate. „Vom lua decizii radicale”

În 2021, Uniunea Europeană a introdus o contribuție națională pe plastic pentru deșeurile nereciclate. De atunci, România a plătit 3,75 miliarde de lei până la începutul lunii august a...