Ce nu face Guvernul când se apropie crizele financiare. Analist: ”Toate cifrele atrag atenția asupra unui pericol imens”

Analistul economic Nicolae Țăranu spune că în curând ne vom lovi de o criză care vine cu o problemă care nu a fost luată prea în serios în ultima perioadă: deficitul de cont curent.

Într-o perioadă în care toată lumea vorbește despre criză economică, inflație, șomaj, pensii, prețuri mari la energie, acest indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, numit deficit de cont curent, pare să fie uitat.

BNR a raportat pe 14 august, că deficitul de cont curent a urcat la 12,298 miliarde de euro după primele şase luni ale acestui an, de la 7,203 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, un avans de aproape 70,73%.

Cum ne afectează acest deficit comercial economia înaintea crizei

Analistul economic Nicolae Țăran a explicat pentru Ziare.com cum a variat deficitul de cont curent începând din anul care prevestea criza din 2008 și până în prezent. Valorile acestui indicator arată că românii ar trebui să ne pună pe gânduri.

”În 2007, deficitul de cont curent al României (indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta este cunoscut și sub denumirea de deficit comercial n.r) a fost de 17,3 miliarde de euro. În 2021 a urcat la 16,7 miliarde de euro, după ce în această perioadă de 14 ani nu a mai atins o valoare atât de mare. A fost destul de mic, de câteva miliarde de euro pe an.

Dar acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului, cred că românii ar trebui să devină mai prevăzători.

În primele șase luni, deficitul de cont curent a fost de 12,3 miliarde de euro. Deci aproape cât tot anul trecut, în doar șase luni.

Acest lucru înseamnă 850 de euro pe cap de locuitor. În șase luni, fiecare dintre noi românii am cheltuit câte 850 de euro, un salariu mediu pe economie, ca să importăm mâncare, energie, haine, să mergem în vacanțe. Nu este nimic personal, nu vreu să-i critic pe cei care merg în vacanțe în străinătate, vreau să spun că nu ne mai putem permite un asemenea deficit de cont curent.”, a explicat Nicolae Țăran.

De ce se va întâmpla acest lucru?

Profesorul Nicolae Țăran arată că, ”în 2007, noi am avut un Produs Intern Brut (PIB) de aproape 128 de miliarde de euro. În 2021, PIB a urcat la 240 de miliarde. Până aici lucrurile ar fi bune. Practic PIB-ul s-a dublat și atunci ar putea părea că nu este niciun pericol faptul că a crescut deficitul de cont curent. Problema este totuși clarificată, pentru economiști, cel puțin.

Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, are un set de reguli care au fost suspendate în perioada legată de pandemie. În acest set de reguli, fiecare țară era monitorizată și nivelul de peste 4% a deficitului de cont curent era considerat unul de avarie.

Noi, în 2007 aveam un deficit de cont curent de aproape 14% din PIB, cu mult peste 4%, scăzând ulterior cu mult sub această limită de avarie. De exemplu, în anii 2012-2018 am avut un deficit suportabil și nu existau motive de îngrijorare.

Dar anul trecut acesta a urcat la 7%, cu mult peste 4%. În aceste condiții, noi, anul acesta, s-ar putea să avem un record absolut istoric de vreo 15%”, a explicat analistul economic.

Datoria externă va crește dacă nu oprim ”hemoragia„

”Toate cifrele pe care vi le-am prezentat atrag atenția de fapt asupra unui pericol imens”, a plusat expertul.

”Datoria externă va crește dacă nu oprim această hemoragie numită importuri nete. Pentru că pleacă din țară valuta și nu se mai întoarce. Și pentru a putea împiedica pierderile valutare ne împrumutăm.

Acest lucru va duce România în aceeași situație cu Grecia. Ea va intra într-o cămașă de forță și creditorii externi ne vor controla nivelul pensiilor, nivelul salariilor etc.

Este un pericol pe care opinia publică nu-l sesizează, din păcate, nici guvernatorul BNR nu spune nimic, deși era de datoria sa să spună aceste lucruri pentru că este creditorul de ultimă instanță al economiei românești. Iar dacă România se împrumută în exces în exterior atunci dispare și necesitatea BNR.

Eu cred că la Parlament ar trebui organizată o sesiune de urgență acum, în septembrie, unde ar trebui să participe trei persoane cu responsabilități clare: guvernatorul Isărescu, premierul și ministrul de Finanțe. Ei cunosc cel mai bine situația și ar trebui să fie chestionați cu privire la situația reală, iar Parlamenul să întocmească un plan de măsuri pentru a evita o astfel de situație de tipul Greciei. Pentru că acest lucru se va întâmpla pe măsură ce energia se scumpește, alimentele se scumpesc pe fondul secetei, vom apela tot mai mult la importuri, unii o fac cu nonșalață”, a mai explicat analistul.

Nicolae Țăran a mai arătat că ”România trebuie să se pregătească cu mare atenție ca să nu ajungă într-o situație pe care nu a mai întâlnit-o niciodată în istoria ei, iar aici vorbim despre datoria publică și datoria externă”.

”Guvernul a neglijat deficitul de cont curent”

Expertul este de părere că în această perioadă în care guvernul a avut ”de rezolvat o mulțime de probleme”, a cam uitat de deficitul de cont curent.

”Guvernul a neglijat deficitul de cont curent. Fără îndoială, Executivul a avut de rezolvat probleme foarte presante, printre care inflația. Aceasta nu a fost generată nici de BNR, nici de guvern. Există o confuzie interesată conform căreia inflația se datorează creșterii prețurilor. Este un pleonasm groaznic. Inflația se măsoară în creșterea prețurilor, nu generată de această creștere. Aceasta este deja o problemă care vine din Occident. Și nu cumva să credeți că sunt anti-occidental. Și în America și în Europa această temă delicată este pusă ”între paranteze”.

Problema trebuie spusă foarte clar publicului. Inflația este generată de excesul de monedă. Ne confruntăm cu un exces groaznic de monedă pentru că în ultimii 14 ani, economiile occidentale au crescut cantitatea de monedă la dimensiuni colosale. De la un grad de îndatorare a sectorului nefinanciar,care înseamnă populație, guvern, companii, de 200% din PIB, în 2007, în cele mai importante economii ale lunii, la 300% din PIB, acum”, a mai spus Nicolae Țăran.

Expertul a subliniat că ”cele mai mari datorii de pe glob le are chiar economia cea mai mare, cea a SUA.

Comisia Europeană consideră că această îndatorare nu trebuie să depășească 193%. 60% pentru guvern și 133% pentru companii, populație și ONG-uri.

Dacă în 2007 era la limită gradul de îndatorare, atingea pragul de avarie, cele mai mari bănci centrale din lume au supralicitat și au aruncat pe piață încă 100% din PIB (vă dați seama cât de mare este PIB-ul la cele patru puteri economice: SUA -23.000 de miliarde de dolari, Europa 17.000 de miliarde de dolari, Marea Britanie-peste 3.000 de miliarde de dolari, Japonia- 5.000 de miliarde de dolari.

Toate acestea reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul global). Această cantitate uriașă de bani a fost aruncată pe piață și ea s-a multiplicat pentru că băncile la rândul lor au multiplicat de 4-5 ori datoria guvernamentală. Astfel că globul este sufocat de valute care s-au depreciat.

România, în acest context nu avea mare lucru de făcut. BNR-ul a mențiunut leul la un curs aproape fix raportat la euro. Dar în acest moment euro s-a depreciat foarte mult pentru că aceste decizii luate de UE au aruncat în aer economia europeană care timp de 14 ani avut numai excedente, are în primele șase luni numai scăderi, ajungând ”pe zero”, iar în următoarele șase luni probabil va intra pe minus. În acest context euro se va prăbuși în raport cu dolarul, iar noi vom importa din nou această depreciere inflaționistă, dar nu ne putem apăra pentru că noi avem relații comerciale cel mai mult în interiorul UE”, a mai spus analistul.

Ce a făcut, totuși, guvernul în această perioadă premergătoare crizei?

”Guvernul a încercat practic să atenueze suferința creată de inflație, poate mai puțin transparent decât ar fi trebuit, poate nu a făcut chiar foarte bine, dar eu nu cred că putea să facă mult mai mult. El a făcut o politică oportunistă. În privința facturilor la energie au fost foarte multe gafe, greșeli în modul în care s-au calculat facturile și nu a fost o decizie strategică clară. Dar, pe de altă parte, nu putem critica acum niște oameni care se află într-o situație delicată”, a explicat specialistul.

O piață reglementată, în prezent, ne-ar duce din nou în urmă cu 40 de ani.

”Există și o așteptare falsă.

Tinerii se întorc la mentalitatea părinților și bunicilor. După ce s-au obișnuit cu ideea de economie de piață, acum vor să se reglementeze. Ori nu ne putem întoarce la acest lucru. Să ne gândim la ce s-a întâmplat pe vremea comunismului. Nicolae Ceaușesu a reglementat piața când era penurie. Ce a însemnat acest lucru?

Aveam putere de cumpărare și nu găseam produse. Asta se va întâmpla și acum. Dacă se va reglementa energia și spunem că vom avea maximum 0,65 bani pe kwh, în curând vom avea penurie de energie pentru că nimeni nu o va mai putea produce deoarece costurile vor crește vertiginos și cheltuielile de subvenționare nu vor mai putea fi susținute de guvern atâta timp cât are această problemă reziduală, deficitul de cont curent”, a mai spus analistul.

Cum am ajuns în situația de a fi în pragul unei noi crize financiare?

”Părerea mea, dar împărtășită de oameni importanți este că totul s-a întâmplat în urma a două decizii nefericite luate la Washinghton, la Bruxelles, la Londra și la Tokyo.

1.Niciodată în istorie nu s-a mai întâmplat așa ceva, ca cineva să tipărească monedă pentru a corecta de fapt niște erori din economia reală și economia bancară. În acest context s-a ajuns la o criză majoră inclusiv în America.

2. Conflictul dintre Occident și Rusia care este intensificat în toate modurile posibile.

Aceste doă nenorociri puteau fi evitate însă istoria nu se scrie cu ”dacă””, a mai spus Nicolae Țăran.

Ce greșeli a făcut guvernul înaintea crizei din 2008

Criza din 2008 nu seamănă cu ceea ce se întâmplă acum însă, ceea ce s-a întâmplat în România este rezultatul unor greșeli din partea autorităților.

”Fenomenele au fost aceleași, dar contextul este diferit. Istoria nu se repetă. Acea euforie pentru importuri, a fost generată o euforie în sistemul bancar. S-au dat credite cu buletinul, direct în magazin. Au fost oameni care au cumpărat bunuri pe care nu le-au mai plătit niciodată.

Foarte mulți au luat credite enorme, masa monetară a crescut fantastic, s-a ajuns atunci la o lichiditate excesivă, cea mai mare din istoria României. Ea fusese mare și anterior, când a fost acea perioadă confuză înainte de a avea un traseu pentru intrarea în UE, nu venea capital străin, nu mai făceam producție, toată lumea venea și pleca în Occident și vindea tot ce găsea prin România. Atunci a apărut inflația groaznică. În 2017 a reizbucnit această situație din cauza creditării excesive.

Guvernul nu a gestionat situația foarte bine. Erau alte vremuri, nu a avut o anumită viziune. Era și conflictul președinte-premier.

În acel context, am avut doi factori favorizanți. Eram deja în UE și capitalul străin a acoperit riscul de supraîndatorare externă. În România a venit foarte multă valută și nu a trebuit să ne mai împrumutăm. Când vine o companie din afară, noi rămânem oarecum datori, însă dacă dă faliment nu trebuie să ne mai împrumutăm să-i acoperim pierderea. E riscul companiei. Companiile străine au fost și ele mulțumite pentru că au găsit forță de muncă și energie ieftine. Și așa a fost depășit un risc ce la acel moment părea mare.

Dar chiar și așa lucrurile au scăpat de sub control și în 2009 s-a luat un credit de 10 miliarde de euro care au fost folosiți pentru recapitalizarea sistemului bancar.

Acum riscul este altul. Avem o inflație, care atunci nu era. Acum importăm această inflație prin deficite de cont curent. Acesta este un pericol letal după părerea mea”, a mai explicat analistul economic.

Ce s-a întâmplat de fapt în criza din 2008

Cauza fundamentală a crizei din 2008 a fost dezumflarea bulei imobiliare începând cu 2007, potrivit Digi 24. Mulți ani până la acest moment, prețurile caselor din SUA crescuseră dramatic, fenomen alimentat de împrumuturile masive ale cumpărătorilor de locuințe și de investițiile băncilor în ipoteci și în titluri de valoare garantate prin ipoteci. Când bula imobiliară s-a spart, băncile și debitorii au avut de suferit.

Până la jumătatea anului 2008, băncile aveau să piardă sute de miliarde de dolari. După luni de pierderi tot mai mari, falimente și blocaje ale piețelor, în final sistemul financiar a clacat. Pe 15 septembrie banca de investiții Lehman Brothers a declarat falimentul și multe alte companii au trebuit să fie salvate de guvern.

Prăbușirea Lehman Brothers a surprins piețele și autoritățile de reglementare, scriu Nicola Gennaioli, Andrei Shleifer în cartea A Crisis of Beliefs: Investor Psychology and Financial Fragility.

Deși guvernul s-a grăbit să salveze alte instituții financiare dintr-o soartă similară după Lehman, nu a putut preveni cea mai profundă recesiune din istoria postbelică.

Nori negri asupra economiei europene: Managerii din economia reală anunță recesiunea ca sigură în 2023

Economia zonei euro se va contracta probabil în trimestrul trei și nu va reveni prea curând pe creștere, apreciază managerii de achiziții chestionați în indexul PMI calculat de S&P Global....

Măsuri fiscal-bugetare 2023: Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor. În ce condiții se impune și cum se va calcula

Printre primele dispoziții ale proiectului de Lege privind măsurile fiscal-bugetare se numără un impozit minim de 1% din cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure...