Ce putem face pentru prevenirea demenței. De la ce vârstă recomandă specialiștii să luăm măsuri

Duminica, 14 Aprilie 2024, ora 10:51
4629 citiri
Ce putem face pentru prevenirea demenței. De la ce vârstă recomandă specialiștii să luăm măsuri
Lupta împotriva demenţei ar trebui să înceapă la 40 de ani FOTO Pixabay

Lupta împotriva demenţei ar trebui să înceapă la 40 de ani, sugerează oamenii de ştiinţă. Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăţi sănătatea creierului ne-ar putea ajuta să ne menţinem ageritatea cerebrală pe măsură ce îmbătrânim.

Conform unui număr tot mai mare de cercetări, la mijlocul vieţii, şi nu la 70 sau 80 de ani, încep să apară modificări ale creierului care pot deschide calea spre demenţă, boala Alzheimer şi declinul cognitiv ulterior.

Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăţi sănătatea creierului – şi studiind mai îndeaproape creierul de la mijlocul vieţii – ar putea ajuta oamenii să rămână mai ageri în anii următori, spun cercetătorii.

Exerciţiile fizice regulate, somnul suficient şi activităţile care menţin creierul stimulat sunt toate măsuri care pot ajuta la combaterea demenţei mai târziu în viaţă.

”Vârsta mijlocie este un moment oportun pentru a face alegeri în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi pentru a obţine un tratament care va aduce un randament enorm al investiţiei la bătrâneţe”, spune Terrie Moffitt, profesor de psihologie şi neuroştiinţă la Universitatea Duke.

Tot mai mulţi oameni de ştiinţă caută indicii în creierul aflat la vârsta mijlocie, deoarece eforturile de a viza demenţa la persoanele în vârstă au eşuat în mare parte, spune la rândul său Ahmad Hariri, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Duke.

Aproape şapte milioane de americani au boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demenţă, potrivit Asociaţiei Alzheimer. Se aşteaptă ca această cifră să crească la aproape 13 milioane până în 2050.

”O interpretare foarte rezonabilă a acestor eşecuri este că intervenţiile au fost încercate prea târziu, după ce se acumulase prea mult rău în creier”, spune Hariri.

Ce se întâmplă cu creierul la mijlocul vieţii

Pe măsură ce numărul de persoane care se estimează că vor face demenţă creşte, mulţi dintre noi sunt îngrijoraţi de propriile riscurile mai târziu în viaţă. Medicii şi oamenii de ştiinţă se concentrează îndeaproape şi asupra acestui aspect.

Unele părţi ale creierului încep să se schimbe mai repede la vârsta mijlocie, în special hipocampusul, care este important pentru amintirea evenimentelor de zi cu zi, spune Sebastian Dohm-Hansen, doctorand la University College Cork din Irlanda şi primul autor al unui studiu, privind îmbătrânirea creierului publicat în martie, în revista Trends in Neurosciences.

La 40 şi 50 de ani, materia albă din creier – conexiunile dintre zonele creierului – îşi diminuează volumul, spune Dohm-Hansen. Acest lucru duce probabil la o viteză de procesare mai mică, ceea ce ar putea avea efecte suplimentare asupra cogniţiei, spune el.

În plus, proteinele se pot acumula în sânge, rezultând o inflamaţie de grad scăzut care poate afecta capacitatea hipocampusului de a codifica şi stoca informaţii noi, sugerează el.

Oamenii îşi păstrează abilităţile bazate pe limbajul verbal toată viaţa, spune Moffitt. Dar viteza cu care procesează informaţiile şi capacitatea de a rezolva noi probleme de logică şi raţionament se diminuează treptat odată cu vârsta.

Cercetările sale au descoperit că anumite grupuri de persoane îşi pierd mai repede funcţiile cognitive în timpul vârstei mijlocii. Printre acestea se numără persoanele care au început să consume canabis sau tutun în adolescenţă şi au continuat să consume şi la 40 de ani, precum şi persoanele cu niveluri ridicate de plumb toxic în sânge din copilărie.

Dar chiar şi în afara acestor grupuri, unii oameni îmbătrânesc mai repede la 40 şi 50 de ani, ceea ce, potrivit cercetărilor, poate fi legat de dezvoltarea demenţei mai târziu în viaţă.

Femeile aflate la jumătatea vieţii se confruntă cu complicaţiile suplimentare ale tranziţiei la menopauză, în timpul căreia schimbările bruşte ale nivelurilor hormonale pot afecta creierul, spune Jessica Caldwell, director al Centrului de prevenire a bolii Alzheimer pentru femei de la Clinica Cleveland din Las Vegas. Creierul unei femei se poate adapta la aceste schimbări prin reorganizarea sa, dar oamenii de ştiinţă încă studiază cum se întâmplă acest lucru şi care este impactul final.

Nu toată comunitatea ştiinţifică este de părere că vârsta mijlocie este un punct de cotitură brusc în ceea ce priveşte sănătatea creierului. Viteza de procesare este funcţia cognitivă care scade cel mai mult pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar această alunecare are loc treptat şi variază de la o persoană la alta, spune dr. David Knopman, profesor de neurologie la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota.

Ce e de făcut?

Menţinerea unei inimii sănătoase la mijlocul vieţii este cea mai bună modalitate de a evita declinul cognitiv, spune Knopman. Sănătatea creierului şi a inimii sunt strâns legate.

Aceleaşi lucruri care pot duce la blocarea arterelor către inimă pot afecta arterele către creier, împiedicând fluxul sanguin şi livrarea de oxigen.

Nu există modalităţi garantate de a preveni demenţa, dar paşii care ajută atât creierul, cât şi inima includ exerciţii fizice regulate, o dietă sănătoasă şi lipsa fumatului, precum şi încercarea de a evita apariţia sau gestionarea unor afecţiuni precum diabetul, tensiunea arterială şi colesterolul ridicate, şi obezitatea, precum şi tratarea apneei obstructive în somn.

Pentru pacienţii de vârstă mijlocie, medicii se concentrează adesea pe accentuarea schimbărilor în stilul de viaţă, cum ar fi dieta şi exerciţiile fizice, pentru a gestiona tensiunea arterială şi riscul de diabet, spune Caldwell. Dar aceşti paşi sunt la fel de importanţi pentru sănătatea creierului în continuare.

”O dietă alimentară mai hrănitoare, practicarea de exerciţii fizice şi un somn suficient sunt toate asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea creierului”, spune Caldwell.

De asemenea, este important să rămânem activi şi implicaţi din punct de vedere social şi mental, spune Knopman.

”Există beneficii ale muncii într-un mediu provocator – stimulează creierul – şi pare să fie asociat cu rezultate mai bune”, spune el.

Nu există niciun motiv pentru a aştepta până la jumătatea vieţii ca să începem să facem aceste îmbunătăţiri în ceea ce priveşte sănătatea, notează Kristine Beate Walhovd, cercetător în psihologie la Centrul pentru schimbările de pe parcursul vieţii în creier şi cogniţie, de la Universitatea din Oslo, Norvegia.

Multe dintre schimbările de stil de viaţă care vă vor pune pe o cale mai bună la bătrâneţe pot începe înainte de jumătatea vieţii, notează ea.

Quarterly Report - Editia 4

Opt milioane de cazuri de infectare cu sifilis, pe an. Unde au murit cele mai multe persoane din cauza acestei boli
Opt milioane de cazuri de infectare cu sifilis, pe an. Unde au murit cele mai multe persoane din cauza acestei boli
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a tras un semnal de alarmă cu privire la regresele înregistrate în lupta împotriva bolilor cu transmitere sexuală (BTS), transmite miercuri...
AUR atacă UDMR ca răspuns la politica partidului lui Viktor Orban. Declarațiile care i-a înfuriat pe extremiștii lui Simion
AUR atacă UDMR ca răspuns la politica partidului lui Viktor Orban. Declarațiile care i-a înfuriat pe extremiștii lui Simion
Liderii AUR au reluat, în plină campanie electorală, retorica anti-maghiară și atacurile la adresa UDMR după ce Fidesz, formațiunea premierului Ungariei Viktor Orban, ar fi negat partidului...
#dementa, #lupta, #boala, #remedii, #preventie, #specialisti , #dementa