Moisés Naím: Cei trei „P“ care au distrus democrația

Ultimul deceniu a fost bogat în evenimente care au schimbat lumea. Unele au fost imposibil de ignorat, dar altele au fost mai graduale și au trecut aproape neobservate. Printre cele mai importante dintre acestea se numără criza globală a democrației, scrie Moisés Naím, fost redactor-șef al prestigioasei reviste americane Foreign Policy, iar acum editorialist al ziarului spaniol El Pais.

„Pe toate continentele, democrațiile sunt în scădere în timp ce sistemele nedemocratice sunt în creștere, reprezentând în prezent 70% din populația lumii, adică afectând 5,4 miliarde de oameni. Potrivit studiilor Institutului V-Dem de la Universitatea din Göteborg, cu un deceniu mai devreme, procentul persoanelor fără democrație era de 49%. Din 1978 nu a existat un număr atât de mic de țări în proces de democratizare.

Există două motive pentru care această retragere democratică nu a provocat alarmă și nici nu a provocat o reacție semnificativă. Primul este că au existat prea multe alte probleme urgente care au îngreunat campionii democrației să concureze cu succes în atenția presei și a opiniei publice. Pandemia și criza financiară globală sunt doar două exemple ale unei lungi liste de evenimente care nu au lăsat loc pentru preocupări mai puțin imediate. Al doilea motiv este că majoritatea atacurilor la democrație au fost în mod deliberat opace și greu de perceput, ceea ce, în consecință, a făcut mult mai dificil pentru oameni să riposteze“, susține analistul.

Cauzele neglijării democrației

„Să luăm în considerare cauza principală a acestei neglijări globale a democrației, un fenomen pe care Larry Diamond, un profesor respectat la Universitatea Stanford, îl numește „recesiunea democratică”: cum ai putea mobiliza populația pentru a apăra democrația în timp ce pandemia provoca milioane de morți în lume? Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), doar între 2020 și 2021, 15 milioane de oameni au murit din cauza Covid-19 și variantele acestuia.

În ultimul deceniu, efectele încălzirii globale s-au intensificat și ele. Incendiile de vegetație, căldura extremă, inundațiile, uraganele, taifunurile și topirea calotelor glaciare au devenit mai frecvente, mortale și mai costisitoare.

Au fost și probleme financiare. Între 2007 și 2009, în Statele Unite s-a declanșat o criză financiară profundă, a cauzat daune grave economiei, apoi a infectat alte țări și a lăsat repercusiuni politice durabile. Poate cea mai importantă dintre acestea este creșterea inegalității economice.

Această problemă s-a agravat în ultimul deceniu și continuă să fie o sursă majoră de conflict politic și instabilitate socială. Una dintre țările în care acest flagel s-a manifestat este China, care a devenit una dintre cele mai inegale societăți din lume. Dar atenția lumii nu s-a concentrat asupra inegalității Chinei, ci mai degrabă asupra creșterii economice rapide a acesteia. Între 2010 și 2020, economia gigantului asiatic și-a dublat dimensiunea și, în funcție de modul în care o calculezi, este acum prima sau a doua cea mai mare economie din lume. În aceeași perioadă, regimul chinez și-a adâncit autoritarismul. În 2018, președintele Xi Jinping a reușit să elimine regula din constituție care, din 1982, limita unui președinte la două mandate de cinci ani. Datorită acestei reforme constituționale, Xi poate fi președinte până la moarte.

Ultimul deceniu a fost și Brexit, retragerea neașteptată și traumatizantă a Regatului Unit din Uniunea Europeană. A fost și perioada în care s-a înregistrat o creștere explozivă a influenței economice, politice și sociale a rețelelor sociale precum Facebook, YouTube, Instagram, Twitter și TikTok. Și, desigur, deceniul multor războaie ale lui Putin. Armata rusă a luptat în Abhazia și Osetia de Sud din Georgia, Crimeea și Donbas din Ucraina, precum și în Siria. Acești zece ani am văzut și ascensiunea lui Donald Trump, cucerirea de către el a Partidului Republican și ascensiunea lui la Casa Albă“, continuă Moisés Naím.

Ascensiunea liderilor autoritari

„Multe dintre aceste evenimente au fost modelate și conduse de creșterea rapidă a smartphone-urilor. Astăzi, peste șase miliarde și jumătate de oameni (84% din populația lumii) dețin unul.

În timp ce toate acestea – și multe altele – ne-au distras atenția, un grup de lideri autoritari au preluat un număr mare de democrații ale lumii.

Dovezile deteriorării democrației în lume sunt surprinzătoare și îngrijorătoare. Dar și mai surprinzătoare este lipsa șocantă a unui răspuns în fața acestor atacuri ale forțelor antidemocratice“, explică analistul.

Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Moisés Naím spune că autocrațiile sunt menținute de cei trei P: populism, polarizare și propagandă post-adevăr.

„Populismul nu este o ideologie, ci mai degrabă un instrument. Este aceeași veche idee împarte și cucerește. Aceasta, la rândul său, duce la polarizare care crește identitățile fracturate. Și toate acestea sunt parțial produse de post-adevăr, care este o altă tulpină de propagandă: propune o poveste alternativă la realitate. Așa inventează povești“, explică Naim.

El îi acuză pe fostul președinte american Donald Trump și lideri precum Jair Bolsonaro din Brazilia, Viktor Orban din Ungaria, Matteo Salvini din Italia, Marine Le Pen din Franța, Nicolás Maduro din Venezuela și partidul spaniol de extremă dreaptă Vox că lucrează pentru președintele rus Vladimir Putin și sunt unii dintre cei care au distrus democrația în ultimul deceniu, fără ca noi să ne dăm seama.

„Există o mutație perversă și periculoasă a corupției. De aici trecem la cleptocrație și de acolo la o a treia variantă, cea pe care o întruchipează Putin: statul criminal. Aceasta înseamnă că criminalii nu mai sunt în afara guvernului încercând să-l influențeze, ci că criminalii sunt guvernul însuși.

Acest lucru se datorează faptului că multe dintre atacurile asupra democrației se petrec într-un mod atât de furiș încât sunt practic invizibile. Și, desigur, o problemă care nu este niciodată detectată nu va fi niciodată rezolvată. Democrațiile lumii se confruntă cu o problemă periculoasă, dar cu o problemă la care nu ne-am trezit pe deplin. Trebuie să o recunoaștem, să o facem publicitate și să o confruntăm“, concluzionează analistul .

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...