Cele mai eficiente 11 tehnici de manipulare online și soluțiile pentru a ne apăra împotriva lor: "Ce urmează să vedeți vă va îngrozi!" VIDEO

Joi, 23 Mai 2024, ora 03:42
4751 citiri
Cele mai eficiente 11 tehnici de manipulare online și soluțiile pentru a ne apăra împotriva lor: "Ce urmează să vedeți vă va îngrozi!" VIDEO
Dezinformare online FOTO captură video YouTube /DNSC

În România anului 2024, peste 1,1 milioane de tineri vor avea prima lor experiență de vot. Nu este totuși clar cât de informați vor fi privind opțiunile de vot, mai ales în contextul rețelelor de socializare, unde dezinformarea și manipularea sunt la ordinea zilei. În colaborare cu Google, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DGSC) a lansat un ghid care arată românilor cele mai eficiente tehnici de manipulare și cum se pot apăra împotriva lor atunci când își iau informațiile din mediul online.

Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, în martie 2024, arată că 42% dintre tinerii din România spun că se informează de pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, Whatsapp, Telegram etc).

Pentru a îmbunătăți nivelul de informare în rândul tuturor românilor cu acces online, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a lansat un ghid care include cele mai comune modalități de manipulare a informației în scopul manipulării cititorului.

„Strategia noastră este simplă. Trebuie să creștem rapid și eficient nivelul de pregătire al tuturor utilizatorilor din România pentru a folosi corect instrumente inteligente și pentru a acționa sigur în mediul online, fără să-și piardă date sensibile, bani sau să devină un multiplicator al mesajelor care vizează dezinformarea sau manipularea. Dorim să învățăm treptat publicul larg să își formeze niște reflexe de securitate online, la fel cum și le-au format pe cele din viața reală. Totodată, utilizatorul poate să-și construiască din recomandările noastre o rutină de securitate zilnică, care să respecte principii elementare de igienă de securitate online. Doar astfel putem evita să cădem în plasa celor mai simple capcane întinse de atacatori în mediul online”, a explicat pentru Ziare.com Mihai Rotariu, Manager Direcția Comunicare din cadrul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică.

Recomandarea DGSC pentru români este să fie vigilenți, să gândească logic, să-și pună întrebările necesare și să nu acționeze impulsiv.

„Dacă oferta este prea bună pentru a fi adevărată, cel mai probabil este o capcană, iar, pe de altă parte, dacă informația peste care ați dat sună bombastic, spectaculos, fără a oferi argumente sau dovezi concrete legat de ceea ce se prezintă, cel mai probabil vorbim despre o tentativă de dezinformare. Verificați mereu existența informațiilor respective din mai multe surse cu reputație!”, a mai spus Mihai Rotariu.

În acest an, cele mai multe tentative de dezinformare au fost comerciale, dar aceste metode ar putea fi utilizate în momente esențiale pentru a influența publicul.

„Observăm încă din toamna anului 2023 o schimbare de abordare a atacatorilor, care și-au schimbat abrupt metoda de propagare a atacurilor pe social media. Vedem foarte multe reclame lansate de conturi noi sau mai ales unele compromise, care promovează, cu ajutorul unor materiale realizate cu tehnologia AI reclame cu investiții false. Vedem clipuri video alterate de atacatori în care oameni politici, oameni de afaceri cu notorietate sau vedete TV par că recomandă aceste oportunități ireale de investiții”, a completat reprezentantul DGSC.

Cele mai eficiente 11 tehnici de manipulare online, alături de exemple și soluții pentru a nu cădea în capcana lor:

Manipularea emoțională

Discursul alarmist, un tip de limbaj care conține termeni emoționali puternici, în special negativi, pentru a provoca frică, scârbă sau indignare, funcționează prin crearea unei astfel de emoții ca metodă de îndemn la acțiune. Acest lucru poate fi obținut prin manipularea emoțională la nivelul limbajului.

Exemple de manipulare emoțională:

  • „Ceea ce urmează să vedeți vă va îngrozi.”
  • „Veți fi șocați de ceea ce vă ascunde medicul dumneavoastră.”
  • „De necrezut! Ce sentință DEZGUSTĂTOARE a dat judecătorul astăzi!”

Cercetările arată că folosirea cuvintelor încărcate emoțional, în special cele care evocă emoții negative, cum ar fi frica sau indignarea, crește potențialul viral al conținutului digital. Oamenii sunt îndeosebi maleabili și mai puțin concentrați pe procesul decizional rațional și deliberat atunci când sunt împinși într-o stare de exaltare emoțională. Utilizarea limbajului inflamatoriu s-a dovedit a fi eficientă mai ales când vine vorba de a răspândi idei pe rețelele sociale.

Soluții împotriva manipulării emoționale:

  • Acordă-ți un moment pentru a ajunge la o concluzie sau raționament bine gândit, mai ales înainte de a distribui sau răspunde.
  • Reflectă la răspunsul tău emoțional privind conținutul online — dacă te face să simți frică, furie sau pericol, poate fi din cauză că cineva încearcă să te manipuleze pentru a-ți provoca o reacție.

Dilema falsă

Dilema sau dihotomia falsă ține de prezentarea unui număr limitat de opțiuni pentru a stârni o acțiune. Acestea sunt prezentate ca singurele soluții, „alb și negru”, chiar dacă în realitate sunt posibile mai multe opțiuni.

Exemple de dilemă falsă:

  • „Dacă nu ești cu noi, ești împotriva noastră.”
  • „Ești fie parte din soluție, fie parte din problemă.”
  • „Dacă votezi cu X, nu vei putea să-ți plătești facturile.”
  • „Fie susții acest protest, fie nu crezi în justiție.”

Falsa dihotomie poate fi o tehnică de persuasiune puternică deoarece reduce în mod artificial alegerile, făcându-i pe oameni să se simtă prost dacă nu sunt de acord cu presupusa alegere corectă, care li se prezintă. În realitate, este posibil să nu existe răspunsuri categoric corecte sau greșite.

În plus, cei care folosesc dileme false vor poziționa deseori opțiunea intenționată sau manipulatoare ca fiind cea mai dezirabilă dintre cele două (sau mai multe) alternative prezentate.

Soluții împotriva dilemei false:

  • Mare atenție la tipul de îndemnuri „fie/sau”, „dacă asta/atunci asta” și alte afirmații similare care implică una din două alegeri. Majoritatea situațiilor sunt mai complexe decât două opțiuni.
  • Atenție la situațiile în care existența altor opțiuni este negată sau ascunsă.

Prejudecata de selecție

Alegerea celor mai bune opțiuni pentru a susține un argument, adică dovezi incomplete, este o tehnică de manipulare foarte eficientă, atât online cât și offline. Prezentarea unei selecții de probe pentru a susține o afirmație, concomitent cu ignorarea sau omiterea dovezilor care o contrazic, poate crea falsa impresie că s-a ajuns la singura concluzie posibilă pe baza datelor obiective disponibile.

Exemple de prejudecată de selecție:

  • „Să ai un tigru viu în apartament este o metodă excelentă de a opri șoarecii.”
  • „Baloanele cu aer cald dovedesc faptul că gravitatea nu este reală.”
  • Un vânzător care vorbește numai despre caracteristicile unui produs care au cele mai mari șanse de a atrage un anumit client și ignoră caracteristicile care ar putea să nu fie la fel de atrăgătoare.
  • Un om de știință care publică numai rezultatele cercetării sale care susțin ipoteza inițială și ignoră rezultatele care nu o fac.

Argumentele directe și simple sunt convingătoare și pot fi persuasive atunci când sunt comparate cu o realitate mai complexă, pe care datele complete ar putea-o dezvălui. Chiar și persoanele care sunt bine informate pot fi convinse de un argument care se bazează pe date parțiale - dar, uneori, cele mai importante date sunt cele care nu sunt împărtășite.

Soluții împotriva prejudecății de selecție:

  • Încearcă să obții o imagine de ansamblu a problemei înainte de a crede sau distribui un punct de date unic. Caută detalii referitoare la studii și analiza datelor înainte de a trimite informația mai departe.
  • Atenție mare la afirmațiile vagi care preced datele. Folosirea cuvintelor cum ar fi „multe” sau „o cantitate mare” ar putea însemna că datele nu sunt prezentate în mod corect. Încearcă să obții detaliile studiilor din spatele datelor pentru a te asigura că nu auzi doar fragmente de informații.
  • Compară modul în care surse diferite raportează datele.

Discreditarea sau atacul ad hominem

Atacul unei persoane care aduce un argument, în loc de a aborda argumentul în sine, este o altă tehnică eficientă de manipulare. Atacurile ad hominem sunt utilizate în mod obișnuit pentru a redirecționa atenția ascultătorului de la subiectul în cauză și a o îndrepta spre o persoană, ca o tehnică de discreditare cu argumente irelevante.

Exemple de discreditare:

  • În timpul unei dezbateri politice, un candidat pretinde că nimeni nu ar trebui să aibă încredere în adversarul său să dirijeze politica externă pentru că a picat o dată un test la matematică.
  • Un titlu care atrage atenția asupra vocii „stridente” a unui candidat în timpul unei adunări, în loc să abordeze argumentele persoanei respective.

Atacurile ad hominem folosesc mai degrabă argumente emoționale decât logice. Ele sunt folosite cu intenția explicită de a redirecționa ascultătorul de la subiectul în cauză, care ar putea fi greu de deslușit, spre „defectele” unei persoane sau entități, care ar putea fi mai ușor de înțeles.

Discreditarea cu argumente irelevante funcționează pentru că, odată ce o persoană este de acord că emițătorul unui punct de vedere are defecte, poate deveni mai greu pentru ea să fie de acord că punctul de vedere al acestuia este corect.

Soluții împotriva discreditării:

  • Fii sceptic la argumente care pun la îndoială (sau atacă) defectele unei persoane sau entități, mai degrabă decât meritele argumentului lor.
  • Fii atent la încercări de a minimiza un argument din cauza caracteristicilor sau limitărilor negative ale persoanei/entității în cauză.

Expertiza falsă

Persoanele care vorbesc într-un mod care dă impresia de expertiză pe un anumit subiect, deși nu au deloc sau au doar puțină expertiză relevantă, fiind de fapt o autoritate falsă, presupusă sau irelevantă. Adesea, aceștia sunt folosiți pentru a obține sprijin pentru leacuri miraculoase, argumente nedovedite sau pentru a pune la îndoială consensul stabilit de experți. Experții falși pot folosi instituții complet inventate, dar care par legitime, pentru a contribui la credibilitatea lor.

Exemple de expertiză falsă:

  • Un influencer care poartă un halat de medic și dă sfaturi despre cancer cerebral
  • Sfaturi legate de nutriție de la un influencer de fitness care a slăbit 23 kg
  • Un filosof care face afirmații legate de schimbările climatice și își evidențiază doctoratul, dar nu are studii în științele mediului

Mintea noastră concepe scurtături pentru a ne ajuta să gestionăm cantitățile uriașe de informații pe care le procesăm în fiecare minut. Încrederea înrădăcinată în experți este o scurtătură mentală - în loc să ne confruntăm cu decizii cognitive complicate pentru a ne deduce perspectiva, mintea noastră creează scurtături pentru a ne ajuta să gestionăm cantități uriașe de informații pe care le procesăm în fiecare minut. O încredere înrădăcinată în experți este o scurtătură mentală - în loc să fim nevoiți să ne confruntăm cu decizii cognitive complicate pentru a ne deduce perspectiva asupra unui subiect despre care știm prea puțin.

Însă acreditările experților pot fi înșelătoare, mai ales atunci când nu este clară pregătirea exactă a unui expert. Foarte des, publicul nu are dispoziția de a verifica pregătirea unui expert și crede oamenii pe cuvânt.

Soluții împotriva experților falși:

  • Fii atent la experții care apelează la propria autoritate în timp ce contrazic consensul altora din domeniu (de ex.: „Aveți încredere în mine, sunt doctor”)
  • Investighează pregătirea și expertiza specialiștilor. Au studiat subiectul exact despre care comentează? Au publicat cercetări revizuite de colegi?
  • Evaluează instituția pentru care lucrează, inclusiv sursele sale de finanțare. (de ex. studii despre cum impactul poluării este mai puțin nociv decât susțin alți experți din partea unei companii care poluează mediul înconjurător)

Diversiunea

Cunoscută în lumea anglo-saxonă drept „heringul roșu”, diversiunea sau direcționarea greșită constă în distragerea atenției de la o problemă reală prin concentrarea pe un subiect care are doar o relevanță superficială față de original.

Exemple de diversiune:

  • Radu: „Bob Dylan este cel mai mare compozitor al secolului trecut.”

    Andreea: „Nu, Rolling Stones sunt cea mai de succes trupă din toate timpurile.”

  • „De ce ești supărat? Gândește-te la toți copiii care mor de foame în lume și cărora le e mult mai rău decât ție.”

Când subtilitatea nu este o opțiune, o diversiune de tip „hering roșu” poate fi folosit pentru a răspândi confuzie în rândul publicului. Trecând la un subiect fără nicio legătură, scandalos și cu încărcătură mare, un vorbitor poate face publicul să uite de discuția inițială.

Unii „heringi roșii” vor schimba subtil contextul, reținând doar similitudini superficiale între subiectul nou și cel inițial, pentru a diminua capacitatea oamenilor de a detecta schimbarea de context.

Soluții împotriva diversiunii:

  • Fii sceptic când cineva răspunde la o întrebare controversată îndreptând atenția către un alt subiect încărcat sau polarizat fără a răspunde cu adevărat întrebării inițiale.
  • Întreabă-te: Este acesta un răspuns la întrebare? „Heringii roșii” sunt meniți să distragă atenția de la subiectul inițial. Poate merită să pui din nou întrebarea.

Găsirea unui țap ispășitor

Identificarea unei persoane sau a unui grup și învinovățirea nejustificată a acestora pentru o anumită problemă, care de fapt nu ține de ei.

Exemple de utilizare a unui țap ispășitor:

  • „Prezența la vot este scăzută pentru că tinerii refuză să iasă la vot.”
  • „Șomajul este ridicat pentru că economia este controlată de un grup etnic.”

Găsirea unui țap ispășitor simplifică dramatic o problemă complicată prin distragerea atenției în altă parte. Această tactică îi permite autorului să redirecționeze atenția de la propria persoană spre un alt grup sau altă persoană.

Soluții împotriva țapului ispășitor:

  • Fii sceptic la argumentele care aruncă vina pe o persoană sau un grup.
  • Fii precaut atunci când vezi o problemă serioasă/complexă redusă la învinovățirea unei singure persoane sau a unui singur grup de persoane.

Polarizarea

Împărțirea în două grupuri sau opinii profund contrastante, polarizarea este o stare în care opiniile, credințele sau interesele unui grup sau unei societăți nu mai variază de-a lungul unui continuum, ci se concentrează la extreme.

Exemple de polarizare:

  • „Nu crede minciunile celeilalte părți. Au spus că le pasă de muncitori, dar mai mulți oameni ca niciodată nu au de lucru.”
  • „Nu am încredere în oamenii din cealaltă echipă. Sunt leneși și trișează.”

Polarizarea profită de tendința oamenilor cu convingeri puternice de a nu-i plăcea și de a nu avea încredere în cei care sunt diferiți de ei. Limbajul „de excludere” ostil poate consolida prejudecățile, separând și divizând și mai mult grupurile.

Soluții împotriva polarizării:

  • Fii sceptic la argumentele care aruncă vina pe o persoană sau un grup.
  • Fii precaut atunci când vezi o problemă serioasă/complexă redusă la vina adusă unei singure persoane sau unui singur grup de persoane.

Panta alunecoasă

Cunoscută și ca saltul ilogic, acestă tehnică de manipulare constă în afirmația că un prim pas făcut va duce inevitabil la consecințe majore, adesea dezastruoase.

Exemple de pantă alunecoasă:

  • „Dacă implementăm chiar și o mică schimbare de politică, ne vom pierde toate libertățile.”
  • „Dacă nu iei testul la matematică de mâine, atunci nu intri la mate-info la liceu. Dacă nu ajungi la mate-info, nu vei intra la facultate!”

Argumentele de tip „pantă alunecoasă” profită de zona gri dintre acțiunile inițiale și concluziile acestora. Ele se bazează adesea pe teama de consecințele grave - și inevitabile - ale oricărui pas făcut și pot ocoli evaluările mai critice ale argumentelor pe care le prezintă.

Soluții pentru acest tip de salt ilogic:

  • Ia în calcul aspectul emoțional al argumentului. În cazul în care consecințele prezise sunt prezentate ca fiind cumplite sau înfricoșătoare, este posibil ca cineva să încerce să te manipuleze.
  • Evaluează probabilitatea ca un prim pas să aibă consecințe inevitabile. Ia în considerare celelalte evenimente care ar trebui să aibă loc și dacă alte rezultate ar fi sau nu posibile.

Decontextualizarea

Această tehnică de manipulare folosește în mod intenționat texte, materiale audio sau vizuale într-un context diferit sau elimină informații importante de bază pentru a schimba sensul. Cunoscută și ca denaturare, această tehnică de manipulare scoate informațiile din context. Poate utiliza fotografii tăiate sau clipuri video editate într-un mod special gândit pentru a crea o anumită emoție privitorului.

Exemple de scoatere din context:

  • O fotografie a pagubelor făcute de un dezastru natural postat alături de un comentariu înșelător care susține că pagubele au fost provocate de un protest recent
  • Editarea selectivă a înregistrărilor audio sau video ale unei persoane care face ca comentariile sale să pară a avea un sens diferit

Eliminarea contextului dintr-un fragment de conținut poate face ca oamenii să fie dezinformați și să-și formeze opiniile pe baza informațiilor înșelătoare.

Se bazează pe tendința oamenilor de a se încrede în propriii ochi și propriile urechi, care deseori prevalează asupra impulsului de a confirma sau de a verifica faptele cu ajutorul altor surse.

Soluții împotriva scoaterii din context:

  • Fii sceptic la argumentele care se bazează pe o imagine sau un citat foarte inflamator și verifică întotdeauna sursa care distribuie respectiva informație: este reputată și/sau de încredere?
  • Revizuiește cu atenție conținutul distribuit online pentru a determina dacă comentariile din jurul acestuia sunt corecte, văzând dacă alte persoane distribuie sau infirmă informațiile și/sau căutând sursa originală a imaginii, videoclipului sau poveștii. Google Reverse Image Search este un instrument excelent pentru a găsi punctul de origine al imaginilor.

Uzurparea identității sau falsificarea

Înșelarea publicului prin asumarea personalității online a altei persoane. Lucrul acesta se poate face pentru a afecta reputația persoanei respective, pentru a provoca răni emoționale sau pentru a răspândi manipularea dintr-o anumită sursă.

Atacurile de uzurpare a identității includ, dar nu se limitează la, configurarea de conturi false pe rețelele sociale asociate cu o țintă, accesarea conturilor online ale țintei pentru a trimite mesaje și falsificarea adresei de e-mail sau a numărului de telefon pentru a face să pară că ținta a autorizat mesajul.

Uzurparea identității altcuiva poate oferi o serie de avantaje unui actor rău intenționat, de la câștiguri financiare până la afectarea reputației persoanei vizate.

Soluții împotriva falsificării identității:

  • Practicile solide de securitate digitală sunt un prim pas-cheie pentru a evita să fii ținta uzurpării identității. Autentificarea cu doi factori pentru conectarea la conturi, o igienă riguroasă a parolelor și precauția față de phishing sau alte atacuri de inginerie socială pot contribui la prevenirea compromiterii conturilor și a accesului uzurpatorilor de identitate.
  • Pentru a evita manipularea de către un uzurpator (adică o situație în care cineva pretinde că este altcineva) este important să faci verificări încrucișate ale sursei. Vezi dacă comportamentul lor actual se potrivește cu cel din trecut. Deviațiile semnificative pot fi un semn că contul este o uzurpare de identitate.

Prebunking și fact checking

Spre deosebire de „debunking”, care atacă părerile greșite după ce acestea au devenit deja dominante, „prebunking” este o tehnică de a preveni manipularea online. Dezinformarea circulă mai repede în mediul online decât poate fi dezmințită, astfel că este întodeauna mai bine să ataci informațiile false și manipulările, înainte ca acestea să aibă efecte permamente.

Mesajele de prebunking sunt concepute pentru a-i ajuta pe oameni să identifice și să reziste conținutului manipulator. Avertizând oamenii și pregătindu-i să identifice și să respingă argumentele înșelătoare, aceste mesaje îi ajută pe cititori să devină mai rezistenți la încercarea de a fi înșelați în viitor.

Ghidul de prebunking lansat de Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică a fost realizat de Universitatea din Cambridge, BBC Media Action și Jigsaw, o divizie din cadrul Google care are ca scop cercetarea societăților deschise și amenințărilor la adresa lor, precum și dezvoltarea de instrumente experimentale și noi tehnologii care să ajute la protejarea lor.

Orice român interesant de o părere imparțială asupra unui subiect poate apela la un site de fact checking, care verifică afirmațiile politicienilor și informațiile virale de pe rețelele de socializare.

În România, cel mai cunoscut site de fact checking este Factual.ro, iar pentru vorbitorii de limbă engleză, marile agenții de presă, ca Reuters și AFP, oferă servicii de fact checking la un nivel înalt.

Alte resurse importante împotriva manipulării online:

Tensiuni la nivelul UE. Cum ar putea rata Ursula von der Leyen cel de-al doilea mandat, potrivit Politico: „E imposibil să votăm în favoarea ei”
Tensiuni la nivelul UE. Cum ar putea rata Ursula von der Leyen cel de-al doilea mandat, potrivit Politico: „E imposibil să votăm în favoarea ei”
După un mandat plin de controverse al Ursulei von der Leyen, realegerea acesteia la șefia Comisiei Europene nu este o certitudine, scrie Politico, în cadrul celei mai recente analize. Liderii...
Alegerile locale vor fi reluate: Localitățile în care cetățenii vor merge din nou la vot
Alegerile locale vor fi reluate: Localitățile în care cetățenii vor merge din nou la vot
Alegerile locale vor fi reluate în două comune din județele Mureș și Alba, după ce candidații din data de 9 iunie au înregistrat număr egal de voturi. Astfel, comunele în care se va relua...
#dezinformare, #manipulare online, #tehnici manipulare campanie electorala, #alegeri 2024 , #online
  1. Ce ascunde China în spatele încrâncenării de a domina piețele europene. Deflația de pe piața imobiliară care riscă să falimenteze țara
  2. Bisericile germanilor din Banat sunt rase de pe suprafața pământului. Se pierde un patrimoniu imens VIDEO
  3. Probleme mari pentru Putin: Vești groaznice legate de portavionul Rusiei ”Amiralul Kuznețov” VIDEO
  4. Cum i-a obligat Macron pe francezi să aleagă între ”ciumă” și ”holeră” politică
  5. Șeful "fabricii de troli" fondată de Prigojin, arestat în Rusia, la un an de la revolta mercenarilor Wagner
  6. Tradiții și superstiții de Sânziene. Ce să nu faci de sărbătoarea Nașterii Sf. Ioan Botezătorul
  7. Ucrainenii au lovit postul de comandă al infanteriei motorizate ruse din regiunea Belgorod
  8. Ucraina este prinsă într-o capcană strategică a Rusiei. Un expert în securitate explică ce trebuie să facă pentru a câștiga războiul
  9. Debarcaderul plutitor al armatei americane pentru ajutoare în Gaza nu poate fi folosit în condiții de mare agitată. „Au calculat greșit“
  10. Hoț prins de polițiști când ieșea din casa pe care o jefuise. Le-a mărturisit și alte infracțiuni care se lasă cu dosar penal