Candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR), după ce Biroul Electoral Central (BEC) o validase. Urmează motivarea judecătorilor CCR, dar până atunci, Tudorel Toader a tras primele concluzii.
5 judecători CCR au votat „pentru", 2 „împotrivă", iar 2 au fost absenți. Potrivit lui Toader, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, judecătorii care s-au opus candidaturii europarlamentarei la președinție au avut motive întemeiate.
„România este stat de drept, în care respectarea legii este obligatorie. Adică legalitatea este un principiu de rang constituțional. Articolul 27 din legea privind alegerile prezidențiale, legea 370/ 2004, stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat pentru a fi eligibil în cursa prezidențială. Sigur, am auzit în spațiul public: păi, dreptul sacru al oricărui român de a candida? Da, oricare român ce îndeplinește condițiile legii. Și atunci trebuie să ne uităm cu atenție pe articolul 27, care numeră foarte riguros la aliniatele 2 până la 8 inclusiv, condițiile legii”, a declarat juristul, pentru Digi24.
„Sigur, mai pune Constituția faptul că demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii. Deci exact același lucru, după care avem articolul 37 din Constituție, care vorbește într-adevăr de dreptul de a fi ales, dar – repetăm - în condițiile legii, pentru că altfel ar fi de neconceput. Mai este un articol 40, alineatul 2, din Constituție, care de data aceasta se referă la partide și organizații, care la rândul lor, prin scopurile lor, prin acțiunile lor - dacă militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității, a integrității sau a independenței României, sunt neconstituționale. Dar nu un partid, nu o organizație militează sau poate să militeze împotriva acestor valori, ci prin oamenii lor”, a continuat fostul judecător CCR.
Tudorel Toader avertizează: Curtea Constituțională n-a declarat neconstituțional partidul Dianei Șoșoacă, ci activitățile pe care fosta senatoare le desfășoară.
„Noi nu știm exact care au fost argumentele judecătorilor constituționali, dar eu sunt convins că acestea sunt reperele. Admițând contestațiile, Curtea a invalidat hotărârea BEC de admitere a candidaturii Dianei Șoșoacă. Sigur, în felul ăsta ea nu mai are nicio cale de atac, este scoasă din cursa prezidențială. Vom vedea motivarea, dar Curtea Constituțională n-a declarat neconstituțional partidul Dianei Șoșoacă, ci activitățile pe care dânsa le desfășoară. Ca o concluzie generală, deciziile Curții Constituționale definitive, general obligatorii, constituționalizează legile, dar constituționalizează și viața politică și viața socială din România, care toate trebuie să se desfășoare în limitele exigențelor și valorilor constituționale. Altcumva, statul de drept ar fi pus cu semul întrebării”, a mai precizat Toader.
Profesorul universitar a explicat ce decizie a luat BEC, și ce decizie a luat, de fapt, CCR.
„Practic, aici facem deosebirea, aceea că BEC a verificat legalitatea documentelor din dosarul de candidatură, iar Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea, adică a raportat piesele dosarului la exigențele constituționale. Fiecare din cele două autorități au competențe diferite”, a spus el.
Șoșoacă nu mai are cale de atac, iar cei care se vor afla în situația ei, vor „suferi" aceleași consecințe, susține Toader.
„Precedentul nu ne arată nimic, decât faptul că trebuie să respectăm constituția, că trebuie să respectăm legea. Sunt foarte multe decizii de neconstituționalitate pronunțate începând cu 10 iunie 1992 până în prezent. Există un principiu care spune că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată ulterior, evident, de către legiuitor, ceea ce înseamnă că dacă se vor ivi situații similare, soluția nu poate fi decât aceeași”, a mai explicat Tudorel Toader.
Potrivit sursei citate, printre motivele pentru care magistrații CCR au respins candidatura Dianei Șoșoacă se numără și declarațiile făcute de aceasta. Mai exact, afirmațiile ei arată lipsă de atașament față de Constituție.
Într-o intervenție pe pagina de Facebook, Șoșoacă a susținut că decizia CCR este „acapararea totală a justiției și omorârea națiunii române”. „Nu se putea opri taifunul Diana Șoșoacă decât printr-o ilegalitate!”, a continuat ea.
Între timp, după ce a fost interzisă de CCR la prezidențiale, Diana Șoșoacă a pornit revolta în social media, în stilul caracteristic - VEZI AICI.
Daca ar fi incalcat orice... Vezi tot