Europa de Est se autodesfiinteaza

Vestul si nordul Europei se confrunta cu lipsa specialistilor, iar estul si sudul cu un somaj ridicat. "Migratia calificata" pare solutia miraculoasa. Dar Europa de Est are doar de pierdut.

Germania are nevoie de forta calificata de munca, mai ales, dar nu numai, in domenii precum ingrijire si sanatate. Ce e mai confortabil decat sa caute in imediata vecinatate?

Ferm impotriva imigratiei sunt astazi doar vesnicii nostalgici sau populistii de dreapta. "Migratia calificata" reprezinta noua terminologie miraculoasa. Germania da dovada de deschidere si se arunca in lupta pentru cele mai bune creiere din intreaga lume.

Ce este de criticat atunci cand guvernul federal planifica sa faciliteze accesul tinerilor din Balcani pe piata muncii din Germania, de exemplu? Asistente medicale din Kosovo? Nimic nu este de criticat, evident, cu atat mai mult cu cat in Kosovo chiar exista asistente somere, care doresc cu adevarat sa lucreze in Germania.

In plus, daca ne luam dupa statistici, cei mai multi dintre cei care aleg sa vina in Germania au deja rude aici. Guvernul din Kosovo nu le pune bete in roate. Iar cel german cu atat mai putin. Ar fi asadar o idee buna, o afacere curata.

Depopularea Europei de Est

In Europa de Est, lucrurile stau altfel. E adevarat ca multe asistente sunt somere, asa de pilda in Kosovo, dar nu pentru ca nu ar fi nevoie de ele, ci pentru ca nu exista bani pentru a le angaja.

Niciun alt stat din Europa nu aloca atat de putini bani pentru sanatate, precum cel mai tanar de pe harta Europei. Ingrijeste-te singur! Asa suna sloganul pe care republica il serveste bolnavilor ei.

Nu doar din statele balcanice, ci si din tarile aderate mai recent la UE, exodul spre Occident este evident. De la caderea comunismului, Letonia a pierdut deja un sfert din populatie, iar Romania si Lituania aproape o sesime.

Pana si din Ungaria au emigrat circa 6 procente. In Bulgaria traiesc astazi cu 22 la suta mai putine persoane fata de 1990, iar prognozele prevad ca pana in anul 2050 va mai disparea un sfert din populatie.

Situatia se datoreaza in proportie de doua treimi emigratiei, iar restul de o treime tine de scaderea natalitatii.

Lipsa de perspective si slaba calitate a vietii

Romania are, in spatiul UE, cel mai mic numar de medici raportat la populatie, iar Kosovo se afla pe ultima pozitie in aceasta privinta la nivelul intregii Europe.

Si in alte branse lipsa de personal este tot mai acuta. De pilda in domeniul constructiilor. In zonele estice, in care economia este in plin avant, constructiile raman neterminate din cauza lipsei de muncitori. Daca salariile ar fi mai mari, atunci preturile locuintelor ar creste si cei veniti din provincie nu si le-ar putea permite. Un cerc vicios, asadar.

Nu mai este, cu mici exceptii, pura saracie, cea care ii mana pe oameni sa plece de acasa. Ei pleaca pentru ca pot. Occidentul atrage cu specializari mai interesante. Persoanele cu pregatire solida apreciaza atmosfera internationala din metropolele occidentale.

Si diferentele de salarii joaca un rol, chiar daca nu unul decisiv. Chiar placuta nu este munca in sectoarele prost platite din Germania, de exemplu. Oamenii s-ar intoarce acasa. Si chiar cei convinsi de faptul ca, spre exemplu, copiii pot creste vorbind limba materna sau ca parintii batrani au nevoie de sprijin se lovesc de piedici precum salarii mult mai mici, nerecunoasterea calificarilor sau birocratia omniprezenta.

Lozul necastigator revine estului

Cei care revin acasa gasesc de multe ori posturile bune ocupate de persoane mai slab calificate, dar cu relatii mai puternice. Cei mai deschisi, cu spirit de aventura au luat drumul strainatatii, acasa au ramas, in general, cei ceva mai comozi, mai rigizi.

Oamenii originari din zonele defavorizate sau din provincie resimt la intoarcere lipsa posibilitatilor de petrecere a timpului liber, dar si serozitatea activitatii autoritatilor sau a tribunalelor.

Surprinzator, in tarile estice scaderea populatiei nu este un subiect intens tematizat, iar atunci cand este abordat se face intr-un mod ciudat. Mai ales exponentii formatiunilor de dreapta condamna "ciuma alba" si disparitia natiunilor, le indeamna pe femei sa se intoarca la cratita si pun emigratia pe acelasi nivel cu tradarea de tara.

Cei moderni, inclinati catre reforme se abtin de la critica, poate si pentru ca si ei se gandesc, din cand in cand, sa isi incerce norocul in alta parte.

Trebuie intreprins ceva. Daca regiuni intregi se depopuleaza, satele reintra in posesia naturii, sistemele de pensie se prabusesc si nimeni nu mai ramane in tara pentru a-i ingriji pe batrani si pe bolnavi, mai devreme sau mai tarziu problema va deveni una comunitara.

Problemele de maine

Politica structurala e, inainte de toate, o problema a statelor membre. Dar ce pot face aceste state atunci cand nu dispun de mijloacele necesare sustinerii regiunilor. Modelul de dezvoltare din perioada post-comunista, cu masive investitii straine, nu mai este o solutie.

Cresc salariile si atunci, poate, salariatii raman. Dar investitorii pleaca mai departe. Iar impozitele mici, cu care i-au atras candva statele respective, au afectat bugetele din care ar trebui finantata dezvoltarea regionala, de exemplu.

O Europa care astazi se bucura de forta de munca din Est va trebui, mai devreme sau mai tarziu, sa se ingrijeasca de cei ramasi acasa. Mai intai ar putea fi consolidate fondurile de coeziune, in loc sa fie reduse. Fondurile nu ar mai trebui alocate in functie de populatie, ci tinand cont de regiune. Ar fi un inceput.

Norbert Mappes-Niediek traieste in Austria, la Graz, si este corespondent pentru Europa de Sud-Est la mai multe publicatii de limba germana.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...