Caroseriile de lux si ajutorul social. Fara romani nu s-ar mai construi nimic in Germania!

Politia din Germania ancheteaza mai multi romani, care veneau sa isi ridice ajutorul social cu automobile de lux.

In urma unor sesizari ale functionarilor, Parchetul a confiscat recent mai multe automobile de lux din parcarile a doua Jobcenter, centre de acordare a ajutorului social, din orasul renan Duisburg. Bolizii, printre care se numara Mercedesuri din clasa E, BMW-uri de mare putere sau Porsche, erau conduse de cetateni romani, asistati social in Germania.

Potrivit procurorului general din Duisburg, Stefan Muller, autoritatile au decis sa supravegheze parcarile a doua Jobcenter, unde sunt arondati majoritatea asistatilor sociali originari din Romania si Bulgaria.

Intr-un interviu acordat saptamanalului "Der Spiegel", procurorul sef mentioneaza ca una dintre masinile confiscate este un Mercedes AMG cu nu mai putin de 500 de cai putere.

Cei mai multi dintre romanii chestionati de politia germana sustin ca nu sunt proprietarii automobilelor de lux, ele fiind doar imprumutate de la cunoscuti.

Intr-un alt caz, automobilul confiscat era inregistrat pe numele unui tanar de 19 ani, care mai detinea alte opt automobile de lux.

In conditiile in care asistatii social din Germania nu au dreptul sa detina un automobil mai scump de 7.500 de euro, autoritatile au demarat mai multe anchete pentru a stabili daca persoanele in cauza au fraudat sistemul social din Germania.

Saracii cu Porsche

Stefan Muller pledeaza insa pentru prezumtia de nevinovatie si declara in interviul publicat de saptamanalul german ca "ei nu au declarat automobilele pentru ca depind intr-adevar de ele, chiar daca in acest fel se incalca legea."

In urma controalelor, Politia a mai confiscat si telefoane mobile de ultima generatie. Procuratura presupune insa si ca unele dintre persoanele anchetate fraudeaza cu buna stiinta sistemul de ajutor social si sunt implicate si in alte actiuni ilegale.

De altfel, legislatia germana prevede ca ajutorul social se acorda persoanelor nevoiase, care nu detin niciun fel de proprietati imobiliare pe intreg teritoriul comunitar, deci inclusiv in Romania. Si, totusi, multi dintre romanii asistatii social in Germania comit ilegalitati nedeclarand proprietatile din tara.

Pentru a beneficia de ajutor financiar suplimentar, asa-numitul ajutor Hartz IV, este necesar ca doar o singura persoana din familie sa lucreze, fara norma intreaga. Altfel spus, daca, de exemplu, capul familiei lucreaza nu mai mai mult de 15 ore pe saptamana, in sistemul Minijob, el poate primi de la stat, pe langa plata chiriei si a intretinerii, pentru fiecare persoana din familie circa 420 de euro lunar.

Legislatia in vigoare a fost de mai multe ori criticata, iar politicienii de la Berlin au promis ca vor reanaliza sistemul de acordare a ajutorului social, pentru a combate mai eficient fraudele.

Clanurile si fraudele

Autoritatile germane considera ca exista legaturi intre fraudele sociale si clanurile din Romania sau Bulgaria.

Dupa sistemul implementat in Berlin-Neukolln, in luna iunie, la Tribunalul din Duisburg Hamborn au fost detasati doi procurori, care lucreaza insa sub acoperire.

Numai in Duisburg, circa 2.800 de persoane sunt considerate ca facand parte din clanurile din Europa de Sud-Est. Niciunul dintre membrii acestor grupari criminale nu are o ocupatie legala, dar mai toti detin aparatura electronica de ultima generatie si bolizi de lux.

Cele mai recente statistici arata ca la Dusiburg sunt oficial inregistrati circa 8.000 de cetateni romani. Cartierul Marxloh este cel mai problematic, dar acolo traiesc si imigranti musulmani, alaturi de persoane din fosta Iugoslavie sau Albania.

"Fara romani nu s-ar mai construi nimic in Germania"

La sfarsitul anului 2017, in Germania traiau, potrivit Oficiului Federal pentru Statistica, aproape 623.000 de cetateni romani. Cei mai multi dintre acestia lucreaza sau studiaza.

Cifrele sunt mai mult decat elocvente. Oficiul Federal pentru Ocuparea Fortei de Munca (Bundesagentur fur Arbeit) anunta la sfarsitul anului 2017 o rata a somajului, in randul germanilor, de 5,4 la suta. Dintre romanii capabili sa munceasca, doar 5,9 la suta se aflau in cautarea unei activitati remunerate, procentual mult mai putin decat polonezii sau cei de alte nationalitati.

De altfel si cel mai mare sindicat german, Verdi, recunoaste ca, fara romani si polonezi, Germania ar avea probleme cu forta de munca. Fiecare al doilea loc de munca este ocupat in acest moment de straini, mai ales de est-europeni. In domenii precum curierat si constructii, noii angajati provin in mare parte din Romania.

Analistii germani, intre care Jan Dannenbring, recunosc ca fara angajatii din Romania, "in Germania nu s-ar mai construi nimic". Dupa cum a declarat expertul pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), pe santierele din zona Rhein-Main, de exemplu, doar maistrul mai vorbeste germana, restul angajatilor conversandu-se in romana.

Situatia este similara si in curierat, cei mai multi angajati noi de la Hermes, DPD si alte firme de logistica, fiind romani, "care nu vorbesc deloc germana", dupa cum precizeaza Patrick Fois de la sindicatul Verdi, citat de FAZ.

Alina Kuhnel

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...