Soarta cruda a celor 20.000 de romani din abatoarele Germaniei

O schimbare legislativa ar putea imbunatati conditiile de lucru din abatoarele germane, in care lucreaza si multi romani. Pentru cei care au nevoie de ajutor, exista centre de consiliere in limba materna.

"Stiu ca nu este usor, dar in Germania nu putem gasi atat de multa forta de munca, dispusa sa lucreze in conditii atat de grele", imi explica lapidar reprezentantul unui mare concern din industria carnii din Germania.

Si imi promite sa ma contacteze curand. Vrea sa imi arate ca cele cateva mii de romani care lucreaza la sacrificare ca si in prelucrarea carnii nu sunt sub nicio forma exploatati. Au trecut de atunci saptamani si eu inca astept.

Povestea lui Liviu Radion

Liviu Radion insa nu mai asteapta nimic. Exact in urma cu 11 ani, pornea din Tulcea spre Germania intr-unul din cele 10 autocare pline ochi cu romani care urmau sa lucreze legal in Occident. Romania intra la 1 ianuarie 2007 in Uniunea Europeana si ei devenau cetateni comunitari cu drepturi depline.

Nu conta ca firma care le oferea contractele era din Romania. Li se promitea un loc de munca cu un salariu decent, asigurari platite si cazare. Ani buni nu a contat nici ca lucrau mai mult de 8 ore pe zi, nici ca nu primeau sporuri de noapte, nici ca nu li se plateau concediile. Se inghesuiau cat mai multi in locuinte insalubre, nu cracneau cand angajatorul le oprea 200 de euro pe luna pentru chiria pe saltea, nici cei 50-100 de euro retinuti pentru echipamentul de lucru nu ii mai deranjau.

Erau fericiti ca dimineata aveau unde pune capul pe perna, nu mai remarcau nici frigul din "locuintele de serviciu". Era bine dupa 10 ore petrecute in picioare, la banda, dupa cele 5 grade din abator.

Se mai mirau, ce-i drept, din cand in cand, cand mai venea "zoll-ul" (functionarii vamali) in control si lor li se cerea sa taca. Se mai si revoltau atunci cand plangerile lor erau intampinate cu amenintari si taceau apoi pentru ca "mafia din sistem" este totusi mai puternica, spun ei, decat un muncitor la banda, care nu a apucat sa invete germana.

Cand sa mai reuseasca? Dupa cele 12, 14 sau chiar 16 ore de lucru? In singura lor zi libera din saptamana?

Uneori, la cabinetul medical aveau surpriza sa afle ca asigurarea medicala nu le acoperea cheltuielile. Si cand ajungeau someri, ca nici contributiile sociale nu fusesera platite intotdeauna. De unde sa stie ei ca schimbarea patronului coincidea deseori cu suspendarea temporara a platii contributiilor sociale si ca, in final, nu vor avea dreptul nici la ajutorul de somaj?

Intr-o noapte, Liviu Radion a cazut in apropierea abatorului din Bochum. Pe patul de spital a aflat ca, dupa aproape 10 ani de munca, angajatorul lui - unul din sirul celor care s-au perindat in aceleasi hale de productie, cu acelasi personal, dar sub alt nume - l-a concediat. S-a luptat cu boala si acum incearca sa se lupte si cu "sistemul".

Un "sistem" in care se estimeaza ca lucreaza circa 20.000 de romani. Estimarile apartin reprezentantilor Federatiei Sindicatelor Germane - DGB.

Pentru ca se confrunta deja cu un fenomen si pentru ca Liviu Radion nu este exceptia, ci mai degraba regula, a luat fiinta si un subproiect destinat industriei carnii. Szabolcs Sepsi este coordonatorul acestui proiect si unul din consilierii centrului de la Dortmund. Aici, ca si in alte centre din Kiel sau Oldenburg, se ofera consultanta de specialitate in limba romana, ca si in bulgara, poloneza, maghiara si evident germana.

"Nu exista statistici concrete despre numarul romanilor din industria carnii. O statistica exacta nici nu ar fi posibilia, dat fiind ca 90% din muncitorii romani (polonezi, maghiari, bulgari) nu lucreaza la abatoare direct, ci prin subcontractori. Multi subcontractori au profiluri mixte sau nu sunt inregistrate drept firma din industria carnii, ci firme de curatenie sau ambalare marfuri sau logistica.

Deci multi oameni care muncesc exclusiv in abatoare ca si curatatori, ambalatori sau in impachetare si trimitere marfa sunt inregistrati, statistic vorbind, in curatenie sau logistica," aflu de la Sepsi.

"Cert este faptul ca noi cunoastem cel putin zece abatoare unde muncesc intre 500 - 1.500 de romani si faptul ca exista inca mai multe zeci, daca nu peste o suta de abatoare cu peste o suta de romani. In plus, exista multe fabrici de mezeluri si multe alte centre unde muncesc grupuri mai mari sau mai mici de romani.

Si vorbim si despre sute de ferme de animale, unde iarasi romanii reprezinta in general cel mai mare grup de muncitori," mai aflu de la consilierul DBG de la Dortmund.

Problemele romanilor au ajuns pana la Berlin

Liviu Radion si alti colegi de-ai lui, carora sanatatea le permite inca sa mai lucreze in abator, afla cu surprindere si ca problemele lor au ajuns pana la Berlin.

Guvernul federal a elaborat o lege prin care patronatul din industria carnii sa poata fi tras la raspundere in relatia cu angajatii. La banda de lucru insa nu se resimte nimic, dupa cum imi confirma cei care lucreaza, dar se tem de represalii si ma roaga sa le protejez identitatea.

Au trecut mai bine de patru luni de la 1 august, de cand legea a intrat in vigoare, si eu caut inca un abator sau o fabrica de mezeluri in Germania unde sa pot sta de vorba cu salariatii romani si sa aflu ca se poate.

Ca exista subcontractori sau, si mai bine, ca angajatii au contracte directe cu firmele germane care respecta legislatia muncii, care ofera conditii umane de cazare si care le platesc contributiile sociale obligatorii.

Eu mai pot astepta si raspunsul concernului de prelucrare a carnii, al carui sef detine, printre altele, si unul din cele mai faimoase cluburi de fotbal din Germania.

Dar Liviu Radion nu mai vrea sa astepte. A decis sa spuna lucrurilor pe nume. Poate asa romanii care ajung, ca si el, in Germania, afla ca au si drepturi, nu doar obligatii. Sau ca atunci cand par a se afunda in situatii fara iesire, exista portite de scapare si centre de consiliere unde se vorbeste limba romana.

Alina Kuhnel

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...