Reportaj Deutsche Welle din Germania: Prefer sa iau mai multi sirieni, daca pot scapa de cativa est-europeni

Joi, 26 Octombrie 2017, ora 09:08
11813 citiri
Reportaj Deutsche Welle din Germania: Prefer sa iau mai multi sirieni, daca pot scapa de cativa est-europeni

Numarul mare de rromi instalati la Duisburg pune orasul in fata unor mari incercari. Celor aproximativ 13.000 de rromi din Romania si Bulgaria li se adauga si refugiatii veniti in ultimii doi ani.

La Duisburg, in cartierul Marxloh, realitatea este de asa natura incat nu poate fi povestita nici prin lentilele corectitudinii politice, nici utilizand sabloanele bine cunoscute despre rromi. Acest lucru a devenit evident atat in timpul discutiilor pe care le-am avut cu multi rromi din Romania, cat si in dialogul cu autoritatile locale.

Acestea din urma, fara a nega problemele de la fata locului, manifesta un optimism care cu siguranta ar fi molipsitor in alte conjuncturi. "Daca va plimbati un pic prin cartier o sa observati ca situatia nu-i chiar asa de rea precum este oglindita in presa", ne-a spus doamna Edeltraud Klabuhn de la Societatea pentru Dezvoltare din Duisburg, al carei birou se afla chiar in mijlocul cartierului Marxloh, descris deseori drept Bronx-ul din Duisburg.

In ultimii ani, presa germana a relatat ca la Maxloh te impiedici de munti de gunoaie prin care misuna nestingheriti sobolanii si ca tensiunile sociale au atins cote alarmante. Este drept, cand am ajuns prima oara in Marxloh, ne-au frapat aspectul neingrijit al multor cladiri, curtile in care zac saci ticsiti cu gunoaie si, in general, peisajul stradal, dominat de rable cu numere de inmatriculare romanesti si bulgaresti.

Duisburg, un oras cat o tara pentru rromii din Romania

Pe unele strazi - nu multe, dar suficiente pentru a-ti atrage atentia - saracia este palpabila. Multi copii de rromi cu haine ponosite se zbenguie in picioarele goale pe strada, transforma te miri ce intr-o jucarie, tipa, se injura, uneori iti zambesc, alteori te intreaba cine esti si ce doresti.

Surprinzator, unii vorbesc foarte bine limba germana, desi nu s-au stabilit la Duisburg cu mult timp in urma.

Se pot vedea si gunoaie aruncate anapoda, pe strada, in parcari, aproape de locurile de joaca. Insa, pentru conformitate, aceasta imagine dezolanta poate fi intalnita in numeroase cartiere ale oraselor germane - nu doar la Duisburg. Ceea ce nu face situatia mai agreabila, desigur.

"Si daca nu muncesc, astia tot ne da bani"

Nu a durat mult pana am intalnit primii rromi din Romania. Adi, un barbat zdravan, masiv, in putere cum se spune, dar care a refuzat categoric si amenintator sa fie fotografiat, filmat sau inregistrat in vreun alt fel, a spus din capul locului: "Eu sunt tigan adevarat, ma-ntelegi? Asa sa zici acolo la ziar sau ce zici ca e".

A vorbit mult, plangandu-se de conditiile mizere in care locuieste. Spune ca, desi ar fi platit la timp chiria si darile adiacente, a ramas fara apa calda. Proprietarul, un cetatean arab, nu este interesat de remedierea problemei. "Tiganii romani sunt discriminati aici. Aia bulgari mai putin. Cand aud astia de romani, parca ii loveste ceva. Sa n-auda de noi", spune Adi. O parere impartasita si de alti rromi din Romania pe care i-am intalnit pe strazile din Marxloh si confirmata "off the record" de oameni din administratia locala.

L-am intrebat pe Adi, "tigan adevarat", de ce continua sa stea la Duisburg in conditii similare celor pe care spune ca le avea si in Romania. "Ce sa fac in tara, acolo mor de foame, muncesc pe nimic. Aici, si daca nu muncesc, astia tot ne da bani". De muncit, mai munceste cu ziua pe unde apuca. Altii ca el fura sau "fac alte lucruri".

Nici n-ar putea sa lucreze in alta parte: scoala nu are, o meserie nu are, iar in Romania a facut puscarie. Or, in cazul sau, numai cazierul mai lipsea. Spune insa ca a fost condamnat pe nedrept pentru furt, iar adevaratii autori ai sustragerii de cabluri dintr-o fabrica bucuresteana nu au fost niciodata prinsi.

Criza locuintelor

Aproximativ 20.000 de oameni traiesc in Duisburg-Marxloh. Chiriasii caselor mizere sunt saraci lipiti, cei mai multi dintre ei someri sau zilieri. Proprietarii lipsiti de scrupule castiga multi bani din asa-numitele cladiri paraginite, incasand ajutoarele sociale ale chiriasilor, cazati in spatii mizerabile si foarte mici.

Autoritatile, care au ignorat multa vreme aceasta problema, au trecut in ultima vreme la evacuari in forta. Am intrebat Societatea pentru Dezvoltare din Duisburg ce se intampla cu oamenii evacuati din imobilele precare si ni s-a spus ca acestia trebuie sa isi gaseasca alte locuinte.

Evacuarile sunt o rezolvare facila, dar incompleta, de vreme ce persoanele ajunse in strada risca sa nu se mai poata caza in alta parte.

Edeltraud Klabuhn de la Societatea pentru Dezvoltare din Duisburg atrage, insa, atentia ca multe probleme din Marxloh pot fi solutionate prin dialog cu rromii si prin implicarea mai intensa a autoritatilor in procesul de integrare a nou-venitilor. Apoi, mai este nevoie si de sprijin din partea guvernului federal.

Pe de alta parte, nicio consiliere sau program de integrare nu pot avea efect asupra unor oameni care vin pe termen scurt la Duisburg, dupa care se indreapta spre alte orase europene, cum este cazul multor rromi romani.

Discriminari si tensiuni

Multi turci din cartier se plang de faptul ca rromii arunca gunoaiele de la balcon, fac galagie, fura si sparg locuinte. Rromii se plang la randul lor ca sunt discriminati deopotriva de autoritati si de minoritatea turca. Numerosi turci, care locuiesc aici de 30-40 de ani, se plang ca imigrantii din Romania si Bulgaria pur si simplu distrug cartierul.

Un vanzator de kebab a spus fara sa clipeasca: "Tiganii vostri sunt cei mai rai. Nu muncesc, ci traiesc din ajutorul social. Sunt niste paraziti. Fura portofelul omului batran si neputincios, se ocupa cu prostitutia si alte prostii".

Si cei bulgari?, l-am intrebat. "Nici ei nu sunt mai rasariti. Cel mai bine ar fi sa plece si unii, si altii. Insa bulgarii macar muncesc".

Am vrut sa aflam mai multe despre acest "macar muncesc". Ce muncesc? Si, mai ales, cati dintre ei muncesc? O fac legal?

Conform statisticii puse la dispozitie de autoritatile germane, in 2016, la Duisburg traiau 8.816 bulgari si 8.463 de romani. Dintre acestia, 1.605 de bulgari si 1.217 romani aveau un loc de munca.

Pe de alta parte, in acelasi an, numarul bulgarilor care traiau din ajutorul social era de 3.500, fata de numai 1.991 de romani. Prin urmare, se poate afirma ca rromii bulgari care acceseaza ajutoare sociale sunt mult mai numerosi decat cei romani.

Statisticile de anul acesta indica o scadere a numarului de cetateni romani stabiliti la Duisburg, fata de 2016. Anul trecut, aici erau inregistrati 8.463 de romani. Cifrele oficiale arata ca, in 2017, numarul lor a ajuns la 7.908. In schimb, bulgarii sunt mai numerosi decat acum un an - 8.816 vs 9.546.

Refugiati, rromi si multiculturalism

In 2015, cancelara Germaniei a vizitat cartierul in incercarea de a arata ca politicienii de rang inalt sunt la curent cu problemele sensibile de aici. Angela Merkel, care a declarat acum cativa ani ca multiculturalismul a esuat in Germania, n-a zabovit decat aproximativ o ora si jumatate la Duisburg, unde a remarcat ca situatia din Marxloh nu este demna de Europa.

O luna mai tarziu, Soren Link, edilul socialist al orasului Duisburg, a participat la o conferinta privind criza refugiatilor, alaturi de aproximativ 300 de primari din Germania.

Acolo, Link a declarat ca ar prefera sa preia mai multi refugiati sirieni, daca ar putea scapa, in contrapartida, de cativa est-europeni. Domnul Link si-a exprimat ulterior regretul in legatura cu aceste afirmatii, invocand latura emotionala a dezbaterii.

Link ar fi incercat sa atraga atentia ca Duisburgul "se confrunta cu o povara suplimentara" - cei 12.500 de bulgari si romani - in mare parte fara loc de munca si cunostinte de limba germana.

"Mai mult de 4.000 de copii din acest grup social trebuie sa mearga la scoala, in clasele pregatitoare, alaturi de copiii solicitantilor de azil. Am vrut sa atrag atentia guvernului federal ca trebuie sa fim sustinuti, in contextul in care, pe fondul venirii imigrantilor din estul Europei, nevoile orasului au crescut", a explicat primarul.

In loc de concluzie

Undeva, in postura de victime colaterale ale ciocnirii dintre civilizatii, ii gasim pe oamenii cinstiti, impinsi de disperarea de acasa catre o tara - bogata, nu-i asa? - pe care nu o cunosc si in care spera sa castige o paine cinstita. Sunt oameni care infrunta nu doar reticienta crescanda a germanilor fata de imigranti (reflectata si de rezultatul alegerilor legislative din 24 septembrie), ci si sentimentul propriei neputinte.

In discutiile cu ei, inevitabil te intrebi daca nu cumva exagereaza. Nu puteau, totusi, gasi un serviciu decent in Romania? De ce ar accepta cineva sa lucreze 13 ore pe zi intr-un abator pentru cateva sute de euro? Fara zile libere, fara concediu. Luni de zile. Deseori iti raspunzi singur: pentru ca nu au incotro.

Ca de fiecare data in astfel de situatii realitatea din teren nu pare foarte ingaduitoare nici cu autoritatile care o privesc prin lentile roz, nici cu cetatenii care, pe buna dreptate, simt ca locul in care s-au nascut si au copilarit a fost peste noapte deturnat si supus regulilor intocmite de zecile de mii de nou-veniti.

Multi dintre ei - o recunoaste multa lume, dar in soapta - au ales Germania nu pentru a lucra, ci pentru a-si "incerca norocul". De fapt, o recunoaste insusi Adi "adevaratul". Sunt oameni veniti de dragul de a veni. Nici pentru ei nu este simplu. Insa au avantajul ca s-au obisnuit sa traiasca de pe o zi pe alta.

Apoi, ca lucreaza sau nu, ca sunt cuminti sau nu, ca sunt discriminati sau nu - macar astia le dau bani. "Se merita sa vii", prin urmare.

Vlad Draghicescu

Citeste si:
Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată
Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată
Lupta internă din PMP a ajuns la noi culmi după ce actualul și fostul președinte al partidului s-au acuzat reciproc că au avut promise funcții de la PNL ca urmare a unei eventuale fuziuni....
Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”
Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, afirmă, marţi seară, că este nemulţumit de modul în care se comună în coaliţie, aşteptând mai mult fair-play din partea partenerilor. Cîţu susţine...