Despre lipsa de cultura, spitale, politica si economie - Interviu cu medicul roman al marilor voci

Doctorul Stephan Poen este medic foniatru, doctor in Medicina si Muzicologie la Roma. S-a stabilit acolo dupa ce a plecat din Romania aproape imediat dupa terminarea facultatii. De-a lungul timpului i-au fost pacienti mari artisti, in primul rand de opera, dar nu numai, de ale caror voci s-a ingrijit.

Legaturile doctorului Poen cu lumea operei sunt si personale, fiind sotul regretatei mezzosoprane Elena Cernei.

Revine foarte des in Romania, fiind inclusiv unul dintre colaboratorii apropiati ai Marianei Nicolesco. Cum isi regaseste de fiecare data tara natala, cu bune si cu rele, cum apreciaza evolutia culturii romanesti, cum crede ca poate fi oprit exodul medicilor romani, care este diferenta intre un doctor roman si unul italian, ce au in comun opera si politica ne-a spus in interviul acordat Ziare.com.

Specilitatea dvs. e putin cunoscuta in Romania. Ce face un medic foniatru?

Foniatria este o specialitate destul de cunoscuta in mediile medicale si in profesiunile care se desfasoara folosind vocea in mod deosebit, atat in Romania cat si in celelalte tari. Sigur, ca nu are asupra societatii amploarea si impactul altor specialitati.

Un medic foniatru trateaza patologia vocala provocata de anumite conditii defectuoase in ceea ce priveste folosirea vocii. In cazul profesionistilor care folosesc vocea vorbita si cantata, problemele sunt mult mai complexe. Cantaretii de toate categoriile, dar mai ales cei de opera pot avea probleme foarte serioase daca nu au atins un nivel eficient al impostatiei vocale si daca nu folosesc vocea lor la un astfel de nivel tehnic.

De asemenea, o anumita zona a activitatii mele o constituie Stilistica Vocala aplicata celor conditionati de felul in care exprima propriul mesaj in societate; este cazul oratorilor profesionali din foarte multe domenii inclusiv oameni politici, a caror imagine publica este influentata si de felul in care actioneaza cu discernamant strategia expresiva sonora si timbrala a vocii.

Ce voci mari au avut nevoie de ajutorul dvs.?

Am oferit si continui sa ofer asistenta si consultanta unor artisti de mare prestigiu de foarte multe nationalitati si din diverse domenii ale teatrului liric ori de proza sau din categoria cantaretilor de muzica usoara, pop, rock sau populara.Dezvaluirea numelor este o chestiune a carei delicatete vizeaza contextele de privacy tutelate de etica si deontologia secretului profesional.

Studiile dvs de muzicologie, incununate cu un doctorat, au fost necesare pentru specializarea dvs. medicala sau o pura pasiune?

Pentru specializarea in foniatrie este suficient parcursul informativ si formativ obisnuit prevazut de respectivul protocol universitar. Insa un medic foniatru care are o cultura muzicala va fi un profesionist de mai profunda sensibilitate si de mai mare anvergura profesionala.

Daca insa, asa cum este cazul meu, mai are si studii avansate de pian si o experienta de artist liric afirmat, atunci complexitatea pregatirii atinge cel mai inalt nivel in a simti, a intelege si a lucra cu vocea cantata din toate categoriile profesionale.

Doctoratul si in Muzicologie a reprezentat atestarea unei ample experiente profesionale interdisciplinare - Medicina si Muzica - conferindu-mi, pe langa prestigiul cultural profesional, autoritatea academica gratie careia pot colabora la nivel universitar in calitate de docent de Estetica Vocala, domeniu elaborat de mine in premiera absoluta.

Cand si de ce ati plecat din Romania? Ati fost vreo clipa tentat sa reveniti?

Am plecat din Romania in anul 1986, la terminarea stagiului. Motivul principal a fost dorinta de libertate de a actiona pentru propriul destin profesional si social. Asa cum stateau lucrurile in Romania acelor vremuri, era foarte dificil pentru mine sa continui dezvoltarea pe care o incepusem de timpuriu.

Mi-a fost dor mereu de tara, de locuri, de oameni, dar am facut toate eforturile necesare pentru a merge mai departe oricat de greu ar fi fost drumul. Viata nu este usoara nicaieri in aceasta lume si in nicio epoca istorica, oricare ar fi ea. La cativa ani de la caderea regimului comunist, dupa implinirea anumitor acumulari de experienta profesionala, m-am organizat in asa fel incat sa vin cel putin de doua ori pe an in tara, doua luni vara si trei saptamani iarna.

De zece ani sunt membru al juriului Festivalului si Concursului International de Canto Hariclea Darclee creat de marea noastra artista, soprana Mariana Nicolesco; este cel mai prestigios si elevat concurs la nivel international. Tin anual la Braila o conferinta de Estetica Vocala dedicata unei anumite teme. De asemenea, am colaborari interesante cu Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Radiodifuziunea, Televiziunea si cu Casa de Discuri Electrecord.

Va simtiti acum mai degraba roman sau italian?

Sunt un roman naturalizat in Italia, care a conservat cu tot sufletul profilul identitatii sale de origine. Intimitatea mea spirituala si psihologica se desfasoara in limba romana. In toate contextele desfasurarilor mele profesionale in Italia si in lume, caut sa aduc un serviciu tarii mele natale pe plan cultural, stiintific si uman.

Cum regasiti Romania la fiecare revenire in tara? Ce va agaseaza cel mai tare, ce schimbari in rau, ce schimbari in bine constatati?

Vin destul de des si deci diferentele de la o perioada la alta nu sunt foarte flagrante cu exceptia inflatiei preturilor mai ales la alimente si multe alte bunuri de consum; preturile cresc intr-un mod nepermis si nemilos fata de anumite categorii de persoane si comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana si din lume.

Nu ma agaseaza nimic in Romania chiar daca ma izbesc de unele aspecte; nu imi plac, dar nu ma agaseaza pentru ca intervine acea disponibilitate afectiva fata de tara natala pe care o iubesc chiar si cu acele apecte mai neplacute.

Schimbari in rau pe care le-am sesizat? A scazut foarte mult nivelul cultural si chiar al formarii de baza manifestat prin felul in care se vorbeste romaneste, uneori la modul agramat si la niveluri cu pretentii sociale. Chiar si in televiziune aud o limba romaneasca foarte alterata. Eleganta in elocinta exprimarii cu calm si seninatate este o conditie pe care o intruneste o proportie foarte scazuta de oameni.

Tinerii absolventi de liceu in marea lor majoritate scriu cu foarte grave erori de ortografie si morfologie, iar la eleganta sintactica a frazarii ajung extrem de putini. Aceasta actuala conditie culturala care influenteaza manierele in relatiile sociale ma doare foarte mult atunci cand o constat.

Dar sunt si schimbari in bine. Mai ales tinerii au capatat un anumit curaj in a cauta afirmarea, in a se adapta sau chiar conforma noilor standarde sociale ale relatiilor publice pe modele internationale mai avansate. Noua generatie a reusit sa depaseasca acea conditie de timiditate oprimata de dictatura, care se observa inainte de 1989.

Medicii romani emigreaza masiv. Este un adevarat exod. Cum credeti ca el ar putea fi oprit?

Exodul medicilor si al tuturor categoriilor profesionale care manifesta tendinta de emigrare ar putea fi oprit foarte simplu prin tutelarea de catre stat a demnitatii sociale ale respectivilor profesionisti. Aceasta demnitate sociala inseamna in primul rand nivelul salarizarii care este foarte scazut fata de complexitatea formatiei profesionale insusite si fata de standardul de viata sociala si intelectuala necesar.

Daca medicii ar avea salarii corespunzatoare, atunci, pe de o parte nu ar mai fi tentati sau chiar obligati sa plece, iar, pe de alta parte, autoritatea de stat ar fi perfect legitimata sa le aplice rigoare si exigenta, pentru a tutela calitatea si echitatea serviciului sanitar intregii populatii.

La aceasta as mai adauga preocuparea autoritatilor pentru dotarea si intretinerea structurilor sanitare de toate tipurile la nivelul standardului corespunzator. Intr-un astfel de context social foarte bine organizat, atat medicii cat si pacientii ar fi foarte multumiti.

La aceasta organizare se poate ajunge studiind specificul de actiune si desfasurare sociala in tarile cu un nivel avansat in acest domeniu. Unii spun ca este foarte greu, altii ca este efectiv imposibil, iar eu sustin ca este foarte usor daca exista credinta si buna vointa.

Dincolo de aspectul financiar, ce diferentiaza conditia medicului roman de cea a medicului din Italia?

Pe scurt, medicul in Italia are o anumita stabilitate economica si sociala, dar are si un simt etic moral profund al responsabilitatii fata de omul sanatos si bolnav.

Cultura din Romania este o Ceusareasa, cel putin a bugetului. Pe de alta parte, Romania a dat lumii voci mari de la Elena Cernei si Mariana Nicolesco, la Angela Gheorghiu, de exemplu. Mai exista in Romania conditii pentru aparitia unor voci mari, teatrul liric din Romania mai este o pepiniera?

Vocile exista asa cum au existat in toate generatiile. In actuala perioada istorica, ponderea culturala a teatrului liric in societate a suferit o nemiloasa si nedreapta diminuire cauzata de multi factori, intre care lipsa de cultura la care m-am referit mai inainte este pe primul plan.

Daca oamenii politici au cultura, rafinament, pasiune pentru muzica, teatru, literatura, viata stiintifica, atunci autoritatea de guvernamant s-ar manifesta favorabil fata de necesitatile culturale, stiintifice si artistice ale societatii.

Artistii - lirici sau de teatru - nu se bucura de o consideratie economica adecvata exigentelor culturale, emotive si spirituale de la baza evolutiei si perfectionarii lor. Opera fiind un gen universal, ofera celor talentati oportunitatea emigrarii, a colaborarii cu case manageriale straine. In timpul liber, din cand in cand, anumiti artisti romani afirmati in strainatate revin si mai canta si in teatrele din tara.

Arta nu este un domeniu social de productivitate in nicio natiune. Ea are nevoie de sustinerea din partea autoritatilor politice, economice si financiare ale societatii. Arta nu produce economie la modul direct, dar o influenteaza indirect foarte mult. Este un catalizator emotiv si intelectual care poate imbunatati calitatea operationala la toate nivelurile societatii si tocmai de aceea trebuie sustinuta pentru o adecvata dezvoltare.

Este o problema la care trebuie reflectat si pentru care trebuie aprofundat sistemul aplicat in alte tari unde Arta nu sufera si se desfasoara la loc de cinste. In final este o chestiune de cultura si rafinament al clasei politice.

Cu o voce mare te nasti sau o voce mare se formeaza in timp?

Baza naturala a dotarii unei voci este foarte necesara, dar nu si suficienta. Se incep studiile avand o voce care, treptat, trebuie sa devina o vocalitate cuantificata de foarte multi parametri; in Estetica Vocala pe care am elaborat-o, am formulat si dezvoltat 35 de parametri de control aplicati dimensiunilor functionalitatilor sonore si timbrale din toate contextele expresive.

Vocalitatea va parcurge ulterior stadiile de valoare artistica, personalitate artistica si, in final, de vedeta artistica daca s-a ajuns la acea cota a afirmarii si recunoasterii sociale de profil carismatic. Drumul de la o Voce catre o Conditie Artistica este foarte lung, foarte complex dar si foarte fascinant.

Rudele din România ale unei badante care a murit în Italia vor primi despăgubiri, o premieră pentru familiile transfrontaliere

O curte de apel din Italia a luat o decizie istorică de a despăgubi și surorile din România ale unei femei care și-a pierdut viața într-un accident rutier pe teritoriul italian. Până acum,...

Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...