Prima reactie a ambasadei Norvegiei in cazul Bodnariu: Ministerul nu are autoritate in cazuri individuale

Ambasada Norvegiei la Bucuresti a remis, miercuri, un comunicat de presa in care face cateva precizari cu privire la cazul familiei Bodnariu, ai carei cinci copii au fost preluati temporar in plasament si care a generat vii dezbateri si proteste in Romania.

"Ambasada Norvegiei in Romania a primit multe solicitari in legatura cu demonstratiile care au avut loc recent. Din proprie initiativa, ambasada a luat legatura cu Ministerul Roman de Afaceri Externe, Parlamentul si Biroul Primului Ministru, pentru a oferi informatii despre Serviciul norvegian de protectie a copilului si principiile care stau la baza lui. Ambasada a subliniat principiul confidentialitatii", se precizeaza la inceputul comunicatului postat miercuri pe site-ul Ambasadei Norvegiei la Bucuresti.

Reactia vine dupa ce, marti, purtatorul de cuvant al Guvernului a sustinut o declaratie de presa la Palatul Victoria in cadrul careia a subliniat in repetate randuri ca premierul Dacian Ciolos urmareste cu mare atentie rezolvarea acestui caz si a prezentat demersurile facute de Executiv in acest sens.

Primele declaratii de la Palatul Victoria in cazul Bodnariu: Cum se implica Guvernul de la Bucuresti (Video)

Ambasada Norvegiei subliniaza inca de la inceput ca "multi dintre copiii care locuiesc in Norvegia au parinti provenind din tari diferite si legaturi familiale in mai multe tari".

"Serviciul norvegian de protectie a copilului se aplica tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de istoric, nationalitate si stadiul de rezidenta. Interesul superior al copilului reprezinta principala preocupare in activitatea serviciului de protectie a copilului.

Serviciul de protectie a copilului este in primul rand un serviciu care vine in ajutorul copiilor si al familiilor. Sistemul de protectie a copilului acorda o mare importanta relatiilor de familie si continuitatii in cresterea si ingrijirea copilului. Premiza de baza este aceea ca minorii ar trebui sa fie in grija parintilor lor", se mai arata in comunicatul citat.

De asemenea, se precizeaza ca Ministerul Copiilor, Egalitatii si Incluziunii Sociale este cel "responsabil de politica generala de protectie a copilului".

"Serviciul local de protectie a copilului din cadrul municipalitatilor se ocupa de cazurile de protectie a copilului. Ministerul nu are nicio autoritate de a interveni sau de a da indicatii serviciilor de protectie a copilului in cazuri individuale de protectie a copilului", se mai subliniaza in comunicatul citat.

Totodata, Ambasada precizeaza ca Norvegia a asimilat in legislatia sa Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului si, conform acesteia, "statul in care se afla copilul are datoria de a-l proteja pe baza legislatiei sale".

Printre altele, in comunicat se mai arata ca: "Autoritatile norvegiene au obligatia statutara de a pastra confidentialitatea asupra informatiilor privitoare la cazurile individuale de protectie a copilului, pentru a asigura dreptul la viata privata atat in cazul copiilor, cat si al parintilor. Din acest motiv, nici autoritatile de protectia copilului, nici autoritatile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protectie a copilului".

In plus, se mai arata ca "de cazurile de protectie a copilului se ocupa Serviciul de protectie a copilului la nivelul municipalitatilor".

"Acest serviciu nu poate primi instructiuni din partea ministerelor. La nivel regional, Guvernatorul districtual verifica activitatea serviciilor de protectie a copilului. Respectand cadrul Conventiei de la Viena privind relatiile consulare din 1963, misiunile diplomatice straine din Oslo pot oferi asistenta cetatenilor lor in cazuri de protectie a copilului", mai arata sursa citata.

Ce spun statisticile

In comunicatul Ambasadei Norvegiei la Bucuresti sunt oferite si cateva date statistice.

"In fiecare an, aproximativ 53.000 de copii primesc diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protectie a copilului din Norvegia. Mai mult de sapte din zece astfel de cazuri au reprezentat masuri de asistenta voluntara pentru copii si familii. Ajutorul poate fi acordat sub forma de sfaturi sau indrumare a parintilor cu privire la practicile parentale, consiliere, ajutor economic, gradinita, etc.", se arata in comunicatul citat.

In ceea ce priveste ordinele de plasament, acestea sunt emise de catre Consiliul regional de Protectie Sociala sau de catre Tribunalul Districtual "numai atunci cand copilul a fost supus unei neglijente grave, maltratare sau abuz".

"In plus, ordinul de plasament trebuie sa fie necesar si in interesul superior al copilului", se mai arata in documentul citat.

De asemenea, se subliniaza faptul ca emiterea ordinelor de plasament au la baza motive legale printre care se numara si "actiuni precum violenta fizica sau psihica, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de grava incalcare a modului de ingrijire".

"In Legea de Protectie a Copilului nu exista prevederi care sa permita ingrijire alternativa pe baza religiei. Plasarea unui copil in afara caminului familial, fara consimtamantul parintilor, este intotdeauna o masura de ultima instanta. Un raport recent al Consiliului Europei arata ca Norvegia este printre tarile cu numar scazut de copii aflati in ingrijire alternativa.

Parintii au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat platit de catre guvern, dreptul de a fi audiati si de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O data pe an parintii au dreptul sa depuna cerere pentru revocarea ordinului de plasament", se mai arata in comunicat.

Legat de adoptii, se arata ca "in mod normal, parintii de plasament nu isi adopta copiii pe care ii au in plasament".

"Adoptia reprezinta o masura foarte radicala, care presupune ruperea tuturor relatiilor legale dintre parinti si copii. Acest lucru are loc in foarte putine cazuri. Conditii stricte trebuie indeplinite pentru a adopta un copil impotriva vointei parintilor.

Serviciul de protectie a copilului, in mod normal, nu va demara procedurile de aprobare a adoptiei impotriva vointei parintilor, in cazurile in care corelarea cu legea imigratiei nu este clara sau in cazurile in care este clar ca parintii si copilul nu au rezidenta permanenta in Norvegia", se mai arata in comunicatul de presa al Ambasadei Norvegiei la Bucuresti.

C.B.

Citește și:

USR și Forța Dreptei încearcă să blocheze acordarea unor sporuri pentru o categorie de bugetari. Legea contestată la Curtea Constituțională

Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe legea prin care personalul Agenţiei Naţionale de Integritate primeşte spor de până la 25% pentru suprasolicitare...

Șoșoacă cere anexarea unor teritorii din Ucraina la România. Istoric: ”Închisă pentru trădare sau internată pentru tratament?”

Senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă a depus în Parlament o propunere legislativă care prevede modificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre...