Elite fara granite - Ei sunt Romania: Absolventa de LSE, consilier in Parlamentul European

Marti, 24 Decembrie 2013, ora 18:00
5750 citiri
Elite fara granite - Ei sunt Romania: Absolventa de LSE, consilier in Parlamentul European

Romania are o multime de tineri remarcabili. Auzim insa prea putine despre ei, iar pe multi nici nu ii cunoastem. Este si cazul Cristinei Buzasu, absolventa a unui program de master in economie politica si studii europene la London School of Economics and Political Science. Timp de trei ani, Cristina a lucrat si la Bruxelles, in Parlamentul European.

Am stat de vorba cu tanara romanca despre cum vede un roman cu experienta internationala sistemul de invatamant din tara, activitatea sa din PE, dar si cum ar fi evoluat cariera sa daca ramanea in tara.

Parcursul economic si experienta de la LSE

Cristina Buzasu este absolventa a unui program de master in economie politica si studii europene la London School of Economics and Political Science. A urmat, totodata, cursuri de specializare de scurta durata la Cambridge si Georgetown University.

"Am ales LSE pentru ca, in domeniul stiintelor socio-umane, este considerata una dintre cele mai bune universitati din Europa si chiar din lume. In ceea ce priveste optiunea pentru Marea Britanie, modelul de invatamant superior anglo-saxon m-a atras inca de cand eram in liceu, datorita accentului pus pe dezvoltarea personala si academica a fiecarui student, precum si pe incurajarea gandirii critice si a creativitatii - mai ales in comparatie cu invatamantul superior din Romania, axat pe inmagazinarea de cunostinte si pe acoperirea unui curriculum foarte greoi", subliniaza tanara.

Din experienta sa, Cristina povesteste ca romanii sunt bine primiti in universitatile din Marea Britanie: "Studentii romani au chiar o 'reputatie' foarte buna in mediul academic, bazata pe performantele de multe ori notabile ale celor care au studiat deja acolo. In universitati nu se fac diferentieri pe baza de nationalitate sau etnie, conteaza doar realizarile, activitatile si eforturile fiecaruia.

Situatia este insa mai dificila pentru cei care doresc sa lucreze in UK, fiind necesare permisele de munca pana in ianuarie 2014. In ultimul an a avut loc un atac dur al presei britanice si al anumitor partide politice la adresa 'valului' de imigranti romani si bulgari, despre care spun ca vor prejudicia sistemul social si vor contribui la cresterea criminalitatii. Aceste partide populiste sau extremiste castiga capital politic prin instigarea sentimentelor nationaliste si pun presiune asupra partidelor moderate sa-si inaspreasca pozitia fata de imigranti. Consider ca aceste atitudini nefondate, infirmate de datele statistice si de o serie de rapoarte oficiale, nu fac decat sa manipuleze opinia publica britanica, sa creeze tensiuni sociale artificiale si sa distraga atentia de la adevaratele probleme economice si financiare cu care se confrunta Marea Britanie".

Tanara subliniaza, insa, ca universitatile britanice, in schimb, s-au aratat doritoare sa sprijine financiar studentii romani care aleg sa studieze in UK in pofida "campaniei negative", lansand chiar burse speciale pentru acestia.

Sistemul de invatamant din tara, din prisma unui student cu experienta internationala de studiu

Tanara crede ca problema principala a sistemului de invatamant din Romania - in special a invatamantului superior - este faptul ca nu incurajeaza studentii sa gandeasca critic, sa fie independenti si sa invete cu placere.

"Este mai degraba axat pe insusirea mecanica a cunostintelor, pe inmagazinarea si repetarea lor fara trecerea in prealabil prin filtrul gandirii. In loc sa stimuleze creativitatea si originalitatea, de multe ori acesta promoveaza conformisul si obedienta. Mai mult, in ceea ce priveste munca originala, este tolerat plagiatul la toate nivelurile, chiar unele dintre manuale fiind copiate dupa lucrari din strainatate. Consider ca, impreuna cu lipsa de finantare adecvata si de colaborarea cu mediul privat, acesta reprezinta unul dintre motivele principale pentru care nu avem centre de cercetare de talie internationala in Romania.

Lipsesc totodata abordarile de tip interdisciplinar si colaborativ, lucrul in echipa. O alta problema este inflatia de diplome si proasta corelare a sistemului de invatamant cu cerintele de pe piata muncii. Diplomele sunt de multe ori fara acoperire si acest lucru face ca ele sa nu mai valoreze prea mult in ochii angajatorilor. (...).

Promovarea in spatiul public a anumitor modele de succes dobandit fara efort si uneori chiar dispretul voalat afisat de unii lideri fata de 'invatatura' face ca educatia sa nu mai fie asociata cu succesul profesional.

Mai mult, faptul ca foarte multi studenti lucreaza cu norma intreaga inca din primul an de facultate, desi sunt inscrisi 'la zi' are drept consecinta o lipsa de interes atat din partea studentilor, cat si a profesorilor, si duce la o scadere a standardelor de performanta academica", considera Cristina Buzasu.

O zi din viata unui consilier la Parlamentul European

Cristina Buzasu a lucrat timp de trei ani la Bruxelles, in Parlamentul European: "In calitate de consilier pentru politici publice (Policy Advisor), m-am specializat pe mai multe comisii, cum ar fi comisia pentru industrie, cercetare si energie, mediu si sanatate publica, agricultura si dezvoltare rurala, precum si comisia pentru egalitatea de gen".

Activitatea Parlamentului European e structurata pe mai multe tipuri de activitati: o saptamana de lucru in cadrul comisiilor de specialitate, o saptamana de reuniuni ale grupurilor politice, plenara de la Strasbourg in care se voteaza actele legislative de catre toti membrii reuniti, precum si o saptamana in care europarlamentarii isi viziteaza circumscriptiile electorale, explica tanara.

"Asadar o zi in Parlementul European difera foarte mult in functie de calendarul de activitati. Insa o mare parte din activitatea unui consilier presupune pregatirea materialelor pentru comisiile de specialitate si sesiunea plenara (liste de vot, documente informative pentru membri), precum si participarea in cadrul comisiilor si al reuniunilor grupurilor politice. In acelasi timp, au loc multe intalniri de lucru cu reprezentanti ai altor institutii (Comisia Europeana, Consiliu) pentru finalizarea textelor legislative (regulamente, directive, rezolutii), dar si cu reprezentanti ai diverselor companii sau organizatii prezente la Bruxelles, in functie de domeniul de specialitate", adauga ea.

Cum crede ca evalua cariera sa daca ramanea in tara? "Inainte sa plec la studii in Marea Britanie lucram deja, de putin timp, la o firma de consultanta in management strategic si, daca nu as fi plecat, probabil ca as fi ramas acolo. De altfel, am colegi de la acea companie care au ramas sa lucreze cativa ani in Romania, dupa care s-au inscris la MBA in cadrul unor universitati foarte prestigioase din SUA si Europa, reusind astfel sa-si valorifice experienta de munca. Acestia au urmat asadar o alta ordine a pasilor in cariera si cred ca nu atat ordinea, cat perseverenta si mai ales pasiunea, placerea de lucra intr-un anumit domeniu conteaza cel mai mult.

Dar cred ca experienta internationala pe care am acumulat-o, atat academica, cat si profesionala, este valoroasa si mi-a fost de folos din toate punctele de vedere. Dupa cum spuneam mai sus, a jucat un rol decisiv in planul dezvoltarii mele personale si profesionale".

Romanii in lume si relatia cu "acasa"

In alta ordine de idei, tanara marturiseste ca nu a intampinat dificultati cat timp a fost in Marea Britanie sau in Belgia, cel putin nu in mediul academic sau profesional: "la nivel mai larg, insa, persista inca stereotipuri legate de anumite caracteristici nationale, fiind utlilizate - chiar inconstient - anumite tipologii sau categorii. Dar acest lucru nu se intampla numai in cazul romanilor, ci si al altor nationalitati. De-obicei, aceste prejudecati sau stereotipuri dispar o data ce oamenii ajung sa se cunoasca mai bine si sa lege relatii mai apropiate, de prietenie".

Pe de alta parte, Cristina Buzasu spune ca nu crede ca romanii sunt patrioti. "Sau, mai degraba, sunt patrioti de fatada".

"Ne bucuram pentru victoria echipei nationale de fotbal sau a lotului roman de gimnastica, dar cand vine vorba de comportamentul romanilor unii fata de ceilalti, cred ca ni se aplica cel mai bine sintagma 'capra vecinului'. Suntem individualisti, invidiosi si ne bucuram atunci cand 'vecinul' o duce mai rau decat noi. Mai mult, ne-am bucura si mai mult daca am putea sa-l si pacalim putin in beneficiul nostru. Regizorul roman Calin Peter Netzer spunea de curand ca patriotismul romanesc e un 'paradox'.

Romanii nu sunt solidari nici in tara si nici macar in afara granitelor. Atunci cand spaniolii, italienii sau polonezii se intalnesc in strainatate, am observat ca sunt bucurosi, se ajuta reciproc, formeaza grupuri sau chiar mici comunitati in tarile respective. In schimb, nu o data mi-a fost dat sa constat cum romanii se prefac ca nu-si dau seama ca sunt alti romani prin preajma sau chiar incearca sa se evite reciproc. Consider ca aceasta dezagregare si lipsa de solidaritate ne afecteaza pe toti, impiedicand o guvernare coerenta si benefica pe termen lung si consumandu-ne energiile in rafuieli irelevante. red ca tine si de o anumita 'mandrie nationala' care ne lipseste", subliniaza romanca.

Multi dintre romani se rusineaza cand sunt intrebati din ce tara sunt. Acest lucru se vede nu doar in comportamentul conationalilor unul fata de celalalt, ci si la alte niveluri, completeaza tanara.

"Un bun exemplu ar fi reprezentarea Romaniei la Bruxelles, care este foarte fragmentata. In chestiuni de importanta majora, precum prioritatile Romaniei in cadrul bugetului UE sau domeniile cheie de interes national, nu exista o pozitie 'romaneasca' asa cum exista una germana, franceza sau poloneza. Tocmai ca reprezentantii nostri - din Parlamentul European, Consiliu, Comisie si din toate celelalte institutii - nu reusesc sa se puna de acord, nici macar in cadrul aceleiasi institutii. Interesele politice de scurta durata si rafuielile partizane, 'de clan' chiar, sunt mereu pe primul loc. Din pacate, acest lucru are efecte negative de durata, in planul beneficiilor pe care le-am putea obtine din apartenenta la UE, al absorbtiei fondurilor europene, dar si al credibilitatii noastre la nivel international", accentueaza Cristina Buzasu.

Planuri de viitor

Momentan, lucreaza la o firma de consultanta, ca analist in politici publice. In viitorul apropiat, ar dori sa-mi continui munca in domeniul analizei si al cercetarii, in cadrul unui think tank specializat pe acest domeniu.

"Pe termen mediu, insa, ma gandesc si la un doctorat. Mi-ar placea sa public lucrari in reviste si jurnale academice de specialitate. Am inceput deja sa scriu articole si editoriale pentru cateva publicatii din tara si din strainatate, insa vreau sa dedic mai mult timp si efort in acest sens. Ma intereseaza, de asemenea, realizarea de documentare pe diferite teme de interes public, si as dori sa-mi dezvolt abilitatile si in aceasta directie", ne-a mai declarat Cristina Buzasu.

In cadrul campaniei "Elite fara granite - Ei sunt Romania", Ziare.com, in parteneriat cu Liga Studentilor Romani din Strainatate, prezinta povesti ale unor tineri romani supradotati, care au studiat sau inca studiaza in cadrul unora dintre cele mai prestigioase universitati din lume si care acum uimesc prin performante remarcabile in medicina, matematica, stiinte politice, economie, istorie, informatica sau biologie.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste si:
Ministrul Energiei susține că vom avea cel mai ieftin carburant din Europa, după Ungaria, în urma reducerii prețului cu 50 de bani
Ministrul Energiei susține că vom avea cel mai ieftin carburant din Europa, după Ungaria, în urma reducerii prețului cu 50 de bani
Ministrul Energiei Virgil Popescu a anunțat marți, 28 iunie, că textul ordonanței de urgență care prevede reducerea cu 50 de bani a preţului carburanţilor a fost elaborat. El a susținut...
UPDATE Adrian Chesnoiu poate fi urmărit penal. Deputații i-au ridicat imunitatea parlamentară
UPDATE Adrian Chesnoiu poate fi urmărit penal. Deputații i-au ridicat imunitatea parlamentară
Camera Deputaţilor a votat marţi, 28 iunie, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii deputatului Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii. UPDATE 14:40...