Elite fara granite - Ei sunt Romania: Doctor in matematici aplicate la Princeton, despre intoarcerea in tara, plagiat si coruptie

Romania are o multime de tineri remarcabili. Auzim insa prea putine despre ei, iar pe multi nici nu ii cunoastem. Este si cazul lui Mihai Cucuringu, absolvent al unui doctorat in matematica aplicata si computationala la Universitatea Princeton.

Acum, tanarul lucreaza la dezvoltarea si analiza matematica a unor algoritmi pentru grafuri, cu aplicatii in biologie structurala, inginerie si analiza datelor.

Drumul spre America

A decis sa plece la facultate in Statele Unite in 2003, imediat dupa terminarea liceului. Tanarul isi aminteste ca aplicase la peste 20 de scoli, in mare parte "alese la intamplare".

"Asta se intampla in toamna lui 2002, si atunci nu prea exista un sistem centralizat care sa iti puna la dispozitie informatii despre procesul de aplicare. Am mers la Bucuresti la Fulbright pentru cateva saptamani ca sa invat pentru examenele necesare (SAT, TOEFL) folosindu-ma de cartile pe care ei le puneau la dispozitie.

Ma sfatuisem doar cu un prieten care plecase cu un an in urma in SUA, la Harvard, dar el era olimpic international la fizia, eu nici pe departe, si eram constient ca imi va fi mult mai greu sa obtin o bursa intergrala la o scoala buna. Am fost acceptat cam la jumatate din scolile la care aplicasem, si am ales sa merg la Hiram College, o scoala destul de mica din Ohio. Cei patru ani petrecuti acolo au fost o experienta unica, si nu regret niciun moment anii petrecuti acolo, mai ales datorita oamenilor pe care i-am cunoscut", ne-a marturisit tanarul.

La Hiram a ajuns cu ideea sa urmeze o specializare in informatica si, desi il tenta ideea sa faca si matematica, "ma gandeam ca mai bine nu, din moment ce in liceu nu fusesem olimpic la matematica".

"Pana la urma am urmat in paralel ambele specializari. Mai mult decat atat, in anul trei incepusem sa iau cursuri de economie, si cu putin efort am reusit ca pana la sfarsitul celor patru ani sa termin si o a treia specializare in economie. Tin minte, ca sa termini facultatea erau necesare 120 de credite (undeva in jur de 30 de cursuri), iar cand am terminat la sfarsitul celor patru ani aveam aproape 170 de credite. A fost destul de obositor, trebuia sa iau mereu cateva cursuri in plus fata de baremul normal. Jucam si fotbal in echipa scolii, si asta imi manca destul de mult timp (...)

In plus, aveam si un job in campus, la centrul de IT - eram asistent helpdesk, si lucram undeva la in jur de 10-20 ore pe saptamana, in functie de cat timp aveam. Erau momente cand nu prea realizam ce se intampla, alergam dintr-o parte a campusului in alta de dimineata pana seara, si noaptea de obicei imi faceam temele. Dormeam foarte putin, erau perioade cand in timpul saptamanii nu adunam 20 de ore de somn, dar recuperam apoi in weekend, si apoi o luam de la capat; oricum nu cred ca as mai fi in stare de acelasi program acum", ne-a povestit Mihai.

In vara din anul doi, a ales un program de cercetare destinat studentilor de matematica, la Cornell University.

"A fost probabil cea mai inspirata decizie pe care am luat-o in cei 10 ani petrecuti in SUA, pentru ca dupa terminarea proiectului am reusit sa public doua articole si mai tarziu sa obtin o scrisoare de recomandare de la profesorul alaturi de care am lucrat, care a cantarit foarte mult in procesul de admitere la doctorat. A fost insa momentul cand m-am convins ca s-a meritat sa plec la scoala in SUA.

In semestrul imediat urmator, am ales sa merg intr-un program intensiv de matematica in Budapesta, destinat studentilor de la universitati din SUA. In vara ce a urmat anului III am mers iar intr-un program de cercetare, de data aceasta la Universitatea din Carolina de Nord, la sfarsitul caruia am avut iar sansa sa public in doua articole rezultatele obtinute acolo", face tanarul o trecere in revista a parcursului sau academic.

In 2007, a absolvit, Summa Cum Laude, Hiram College, Ohio, cu specializari in matematica, informatica si economie.

"2007-2012 au fost cu siguranta anii cu cele mai mare satisfactii la nivel profesional. Am petrecut 5 ani extraordinari la Princeton, unde am reusit sa fac cercetare in cateva domenii ce ma interesau, si sa acumulez un bagaj de cunostinte foarte diversificat.

Dupa absolvirea doctoratului in 2012, am ales sa lucrez pentru 1 an in domeniul financiar, mai precis in domeniul tranzactionarilor la bursa, in cadrul grupului de Arbitraj Statistic de la Bank of America, New York, in detrimentul unei pozitii post-doctorale de 3 ani la Stanford University ca profesor asistent. Din septembrie anul acesta, am inceput o pozitie post-doctorala ca profesor asistent adjunct in cadrul Departamentului de Matematica al Universitatii California Los Angeles (UCLA), unde activez si in prezent", marturiseste Mihai Cucuringu.

Ce rol a avut experienta internationala de studii in evolutia sa?

Mihai nu era foarte hotarat ce sa urmeze mai departe si oscila intre matematica si informatica. Intr-un final, a ales calea de mijoc si a optat pentru programe de doctorat in matematica aplicata, dar si cateva de informatica.

"Dintre scolile unde am fost admis la doctorat in 2007, Princeton si Stanford m-au incantat cel mai mult si mi-a fost destul de greu sa aleg. Intr-un final am ales sa merg la Princeton din mai multe motive: programul era foarte flexibil din punct de vedere al ariilor de cercetare, urma sa fiu mai aproape de fratele meu care doar ce venise la facultate in SUA, mai aproape de Europa si nu in ultimul rand mai aproape de New York. Ma gandeam ca e posibil sa urmez o specializare in matematica financiara, iar in New York sunt foarte multe oportunitati in acest domeniu", ne-a marturisit tanarul.

Ce rol a avut in evolutia sa experienta internationala de studiu? Mihai considera ca datoreaza ce este astazi in mare parte acestei experiente internationale.

"Nu as fi avut ocazia nicioadata sa fac cercetare la acelasi nivel daca as fi ales sa raman in Romania pentru studii. Am avut ocazia de-a lungul timpului sa colaborez cu profesori renumiti de la diferite universitati din Statele Unite si Europa, legaturi care in mare parte s-au pastrat pana acum, si s-au concretizat in publicatii in revistele de specialitate", subliniaza tanarul.

Daca ramanea in tara, cel mai probabil ar fi urmat Politehnica, desi i-ar fi placut pentru inceput sa urmeze cursuri din arii diferite, si intr-un fel sa-si amane decizia cu un an sau doi. "Insa nu cred sa existe in Romania o universitate care sa iti permita aceasta flexibilitate de a explora mai multe specializari in acelasi timp. Dimpotriva, sistemul american te incurajeaza ca in primii ani sa urmezi cursuri din domenii cat mai diferite, sa vezi care iti sunt optiunile, sa-ti descoperi talentele, sa-ti faci faci o idee despre fiecare domeniu in parte si doar apoi sa te axezi pe o anumita specializare.

Ai aproape doi ani la dispozitie pana vei fi nevoit sa iei o decizie...ceee ce mi se pare si normal dat fiind faptul ca este o decizie care practic iti va influenta restul vietii, o decizie pe care nu esti in masura sa o iei imediat dupa terminarea liceului, sau chiar si mai devreme daca ne gandim ca trebuie sa te pregatesti din timp pentru examenele de admitere la unele universitati in Romania.

Este total anormal ca numai dupa cativa ani de liceu, practic la nici 16-17 ani, sa fii pus in fata unei asemenea decizii, ca sa nu mai vorbesc de cazurile cand parintii aleg pentru copii, netinand cont de dorintele si talentele lor. Am avut norocul de parinti intelegatori, care m-au sustinut in tot ceea ce mi-am propus sa realizez, lucru pentru care le voi fi mereu recunoscator", adauga Mihai Cucuringu.

Algoritmi pentru grafuri

In prezent, lucreaza la dezvoltarea si analiza matematica a unor algoritmi pentru grafuri, cu aplicatii in biologie structurala, inginerie si analiza datelor.

"Aceasta activitate imbina elementele teoretice cu cele practice si este motivata de aplicatii din viata de zi cu zi. In foarte multe aplicatii, aceste grafuri (retele) sunt folosite cu succes pentru descrierea si modelarea unor fenomene si interactii, cum ar fi cele de natura chimica, fizica, sociala, ca sa dau doar cateva example. In plus, de cele mai multe ori, seturile de date care descriu aceste interactii, sufera la capitolul acuratete, sau chiar de multe ori o buna parte a acestor informatii lipseste cu desavarsire. Insa profitand de structura acestor sisteme, noi dezvoltam algoritmi care fie pot corecta aceste informatii gresite sau chiar estima valorile ce lipsesc", explica tanarul.

Politicienii trebuie sa inteleaga ca cercetare e necesitate, nu moft!

Mihai puncteaza ca se face cercetare si in Romania, insa resursele sunt limitate, si implicit si legatura cu restul comunitatii stiintifice internationale.

"Din nefericire, politicienii din Romania inca nu au inteles faptul ca cercetarea este o necesitate si nu un moft, si de aceea si fondurile lipsesc. In plus de asta, exista o sumedenie de institutii, vezi Doamne, acreditate, care ofera diplome de doctorat unor personaje care nu au nimic in comun cu cercetarea. Cel mai bun exemplu in acest sens este recentul caz de plagiarism al premierului Romaniei, atent dezbatut de comunitatea stiintifica internationala.

Intr-o tara civilizata, acest scandal ar fi fost urmat de o demisie de onoare (vezi cazul recent si similar din Germania), insa la noi deznodamantul a fost altul. Cred ca asemeanea scandaluri reprezinta o pata imensa de rusine pe obrazul Romaniei, si imaginea in lume a cercetarii din Romania a avut de suferit enorm. Atat timp cat plagiatorul sef al Romaniei este si prim-ministru, nu cred ca se va schimba ceva prea curand in sistemul de cercetare din Romania", subliniaza Mihai Cucuringu.

Relatia cu Romania

Sunt foarte multe lucuri care ii lipsesc, incepand in primul rand cu cei dragi, familia si prietenii, marturiseste tanarul.

"In toti acesti 10 ani am pastrat o legatura foarte stransa cu Romania, incerc sa ajung in tara cam de 3-4 ori pe an, si asta spune multe cred. In plus, am cautat mereu sa am o legatura foarte apropiata fata de comunitatile de romani, mai ales cele din campusurile universitare. Am avut norocul sa cunosc niste oameni extraordinari pe unde am mers, multumita carora m-am simtit ca acasa printre straini", ne-a mai povestit Mihai.

Acesta mentioneaza ca nu a intampinat vreodata, in calatoriile sale, neplaceri pentru ca este roman: "Din fericire, nu am avut parte niciodata de asemenea neplaceri. Din contra cred, am avut mereu de castigat din acest punct de vedere, prin prisma faptului ca Romania are o reputatie extraordinara in cercurile academice din State Unite si nu numai, mai ales cand vine vorba de stiinte exacte, si in special matematica".

Intoarcerea in tara

Mihai marturiseste ca isi doreste sa se intoarca in Romania "cat mai curand posibil", insa "inca astept momentul potrivit, si o oportunitate care sa merite efortul".

"Precum majoritatea celor plecati in afara tarii, as face acest lucru in primul rand pentru familie si prieteni. Cei care aleg insa sa nu se intoarca, nu ar trebui aratati cu degetul caci au motive destule, si bine intemeiate, sa nu o faca. Sunt un pic dezamagit cateodata cand vad ca asta totusi se intampla. Am fost surprins de curand de afirmatiile domnului professor Neagu Djuvara, un aroman (ca si mine) pe care de altfel il admir foarte mult, un model pentru noi cei tineri, spunand ca cei care 'fug cu o bursa la studii in strainatate si nu se mai intorc, fac un lucru rau pentru tara, sunt dezertori'.

Personal, cred ca acei tineri care isi fac o cariera in strainate si reprezinta cu succes numele Romaniei ar trebui incurajati sa continue ceea ce fac. In Romania, putini ar avea sansa sa isi desfasoare activitatea asa cum o fac acolo, dintr-o sumedenie de motive, incepand cu birocratia si terminand cu lipsa fondurilor de cercetare. Multi dintre cei care ne critica o fac insa in necunostinta de cauza. Sa nu uite totusi ca sunt intr-o oarecare masura responsabili pentru ceea ce se intampla in Romania in momentul de fata", adauga Mihai.

"Mi-as dori foarte mult ca atunci cand ma voi intoarce in Romania in mediul universitar, sa-mi pot forma la un anumit moment al carierei propria echipa de cercertare ce ar putea include studenti de facultate, doctoranzi, post-doctoranzi, vizitatori colaboratori etc, insa acest lucru va depinde in mare masura de fondurile de cercetare disponibile", completeaza el.

Elena Basescu, Becali sau Vadim europarlamentari, absolut rusinos

Tanarul povesteste ca a ramas mut de uimire dupa alegerile europarlamentare de acum cativa ani, cand a aflat numele celor ce aveau sa ne reprezinte interesele in Parlamentul European.

"Ce fel credeti ca ne simtim noi, cei care am studiat atatia ani in strainatate, cand ne intoarcem in Romania si vedem ca suntem reprezentati in Parlamentul European de persoane precum Elena Basescu, Becali si Vadim? Este absolut rusinos ca asemenea personaje (si sunt destule alte exemple) au ajuns in functiile in care sunt acum, desi nu au nici macar minimul de competenta necesar.

Noi, cei care am plecat in strainatate la studii si ne-am sacrificat multi ani pentru a face cercetare la un nivel ridicat, nu cerem mare lucru pentru a ne intoarce in Romania si nu pretindem salariile de sute de mii de dolari pe an oferite in SUA in sistemul academic, financiar-bancar, industrie etc.

Pretindem doar un salariu care sa ne permita sa ducem un trai decent, pe masura muncii si sacrificiului facut. Insa, atat timp cat in Romania functioneaza un sistem cu reminiscente comuniste ce tolereaza coruptia si permite unora sa acumuleze averi colosale de zeci si sute de milioane de euro, in timp ce medicii rezidenti sunt platiti cu 10 milioane de lei pe luna, nu recomand niciunui tanar sa se intoarca in Romania, decat daca are motive bine intemeiate si este pregatit psihic si financiar sa infrunte sistemul", incheie Mihai Cucuringu.

In cadrul campaniei "Elite fara granite - Ei sunt Romania", Ziare.com, in parteneriat cu Liga Studentilor Romani din Strainatate, prezinta povesti ale unor tineri romani exceptionali, care au studiat sau inca studiaza in cadrul unora dintre cele mai prestigioase universitati din lume si care acum uimesc prin performante remarcabile in medicina, matematica, stiinte politice, economie, istorie, informatica sau biologie.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...