Romania isi apara minoritatile: Dupa Serbia urmeaza Bulgaria

Spre deosebire de Romania, Constitutia Bulgariei nu recunoaste existenta minoritatilor, ci doar a grupurilor etnice. In tara vecina nu exista o lege a minoritatilor nationale, de aceea nu exista o politica de finantare si sprijinire a comunitatilor etnice de catre statul bulgar, sprijinul financiar putand fi acordat doar in cazul unor proiecte concrete din diverse domenii, precum cel cultural sau educational.

Procesul de ratificare de catre Bulgaria in 1999 a "Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale", adoptata in cadrul Consiliului Europei, s-a facut cu dificultate si exista o serie de deficiente in aplicarea ei.

In ceea ce ii priveste pe romanii care traiesc la sud de Dunare, acestia inca nu sunt recunoscuti ca minoritate nationala.

Conform unor surse oficiale, autoritatile de la Sofia sustin, in baza rezultatelor recensamintelor din 1992 si 2001, ideea ca vlahii si aromanii sunt grupuri etnice diferite de cele ale romanilor.

Astfel, potrivit recensamantului din 2001, in Bulgaria ar exista doar 1.088 romani si 10.556 de aromani. Dar modul de derulare a recensamantului din februarie 2011 a fost destul de criticat de Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria, care a sesizat o serie de discordante prin intermediul unui "Raport privind starea comunitatii romanilor/vlahilor din Bulgaria" dat publicitatii.

Nemultumirile exprimate in raport sunt legate in special de faptul ca minoritatile nationale nu sunt recunoscute in aceasta tara, termenul de vlah este separat de cel de roman, iar statul bulgar nu sustine financiar educatia in limba romana, cu o singura exceptie - Liceul Mihai Eminescu din Sofia.

De asemenea, se atrage atentia asupra faptului ca doar etnicii turci beneficiaza de emisiuni de stiri in limba proprie, nu si celelalte minoritati, cum ar fi cea romaneasca.

Referitor strict la recensamantul derulat in luna februarie 2011, sunt criticate o serie de aspecte: unele formulare au fost completate cu creionul si nu cu pixul, in timp ce unii recenzori nu au intrebat populatia despre apartenenta la o etnie sau la limba materna, dandu-se de inteles ca aceste rubrici nu ar fi obligatorii.

Autorii raportului critica existenta unui proces de asimilare promovat de autoritatile bulgare, invocand inclusiv bulgarizarea unor localitati cu nume romanesti.

In aceste conditii, comunitatile de romani se descurca cum pot. Organizatiile romanesti, cu sprijinul DRRP sau ICR, organizeaza cursuri de limba romana de la ciclul prescolar pana la cel liceal, pentru ca, desi legislatia bulgara prevede existenta unor drepturi cum ar fi cel la studierea in limba materna, in prezent, in Bulgaria nu exista invatamant de stat primar si secundar in limba romana.

Oficial insa, singura institutie integrata in circuitul national de invatamant in care se preda limba romana este Liceul "Mihai Eminescu" din Sofia. Si aici insa, nu se predau si alte discipline in limba romana, astfel incat studierea limbii materne, chiar daca se face cu un numar mare de ore pe saptamana, se face in regim de limba straina. In plus, conditiile materiale sunt extrem de precare.

O situatie similara se intalneste si sub aspect religios. Unica institutie de acest gen romaneasca din Bulgaria este Biserica Ortodoxa "Sfanta Treime" din Sofia, care este proprietatea statului roman si subordonata Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane.

Teoretic, exista cadrul favorabil, practic insa, se poate constata ca in localitatile populate majoritar cu etnici romani sunt repartizati preoti care nu cunosc limba romana, astfel incat in prezent doar in localitatea Rabrovo se oficiaza slujba in limba romana.

Din pacate, la ultima sedinta comuna de guvern Romania-Bulgaria, care a avut loc in octombrie 2011, demersurile insistente ale partii romane de a include in Declaratia Politica comuna referiri la situatia minoritatilor nationale au esuat. Conform unor surse din mediul diplomatic, partea bulgara a refuzat punerea pe agenda a temei sensibile intitulate "situatia minoritatii romane".

Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, 24 aprilie, că soluţia pe care PSD a adoptat-o, de a candida Gabriela Firea, le dă o anumită siguranţă că votanţii de...

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...