Romanii din Valea Timocului acuza Bucurestiul ca i-a lasat de izbeliste: Ce-ar putea face Iohannis si Parlamentul

Reprezentantii romanilor din Valea Timocului (Serbia) sunt nemultumiti ca statul roman nu ii ajuta sa isi pastreze identitatea prin intermediul scolilor, bisericilor sau presei in limba romana, si, mai mult, acuza diplomatii romani ca le creeaza doar probleme. De la Bucuresti lucrurile se vad insa cu totul altfel.

Criticile si acuzatiile au fost lansate public luni seara, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului.

"Eu de doi ani de zile atrag atentia asupra acestor diplomati, care ne-au facut mari probleme (...). Va rog, luati-i acasa din Serbia, pentru ca acesti oameni ne-au facut mult rau noua si au facut mult rau si Romaniei, pentru ca vin si vorbesc impotriva Bisericii Ortodoxe Romane. (...) Noi suntem astazi singuri lasati, suntem lasati de Romania. Noi nu mai speram nimic. (...)

Sunt finantate organizatii care sunt facute de Securitatea sarba. Sunt sprijinite asociatii cu bani grei din Romania, din bugetul Romaniei, care nu dau rezultate. Chiar, dimpotriva, aceste organizatii sunt controlate de securitatea sarba", a afirmat, printre altele, Pedrag Balasevici, vicepresedintele Asociatiei pentru Cultura Romanilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum.

Contactati de Ziare.com, Eugen Tomac (PMP), deputat de diaspora in colegiul nr.3, care ii include si pe romanii din Serbia, si senatorul Ben-Oni Ardelean (PNL), presedintele grupului parlamentar de prietenie cu Serbia, au confirmat existenta problemelor grave cu care se confrunta romanii din Valea Timocului si au propus cateva solutii.

Eugen Tomac: MAE trebuie sa ia masuri rapide, presedintele trebuie sa se implice

Deputatul Eugen Tomac ne-a declarat ca stie foarte bine cu ce se confrunta romanii din Serbia.

"Eu am vizitat de nenumarate ori Valea Timocului. De altfel, am si fost unul dintre cei care, la Belgrad anul trecut, le-a spus raspicat autoritatilor sarbe ca, daca nu vor pune in aplicare protocolul bilateral privind protectia minoritatilor, in cadrul negocierilor privind procesul de integrare europeana a Serbiei, Romania va utiliza toate instrumentele pe care le are la dispozitie.

Cunosc foarte bine realitatile din Valea Timocului si am incercat sa mediez o apropiere intre misiunea noastra diplomatica de la Zajecar si liderii comunitatii romanesti din regiune. Din pacate, nu am reusit. Regret ca, din comoditate institutionala, un diplomat al statului roman, e vorba chiar despre consulul general de la Zajecar, comunitatea romaneasca in loc sa fie unita in jurul unor proiecte de interes pentru romanii de acolo (cum ar fi dreptul la scoala, dreptul la biserica in limba romana, pentru ca biserica nu este recunoscuta de catre autoritatile sarbe in Valea Timocului, lipsa de acces la presa in limba romana), comunitatea este divizata.

Cunosc aceste realitati, le-am discutat si la Ministerul de Externe, constat ca nu s-au inregistrat schimbari esentiale", ne-a declarat Eugen Tomac.

Deputatul PMP a subliniat faptul ca "noi trebuie sa ne imbunatatim calitatea functionarilor pe care ii trimitem in teren".

"Sa cunoasca mult mai bine specificul fiecarei zone, pentru ca problemele difera foarte mult de la o zona la alta! Vorbim despre romani care nu sunt cetateni ai statului roman si care nu au avut niciodata drepturi elementare asigurate si garantate de statul sarb. Sunt oameni care au o multitudine de alte probleme fata de cetatenii romani care pleaca din tara si au o constiinta perfecta ca sunt cetateni romani.

Liderii romanilor de acolo duc o lupta pe doua fronturi. Pe de o parte, incearca sa ii convinga pe etnicii romani, care se considera vlahi vorbitori de limba romana, sa sustina cauza pe care o promoveaza, pe de alta parte, incearca sa convinga autoritatile sa garanteze aceste drepturi elementare.

Cred ca Ministerul de Externe trebuie sa ia nota de acest proiect public si sa ia masuri rapide. Si in acelasi timp sa insiste ca angajamentele pe care si le-a asumat Serbia in martie 2012, la Bruxelles, atunci cand Romania a blocat acordul de asociere conditionandu-l de semnarea acestui protocol bilateral privind protectia minoritatilor, sa fie pus in aplicare, sa nu ramana la stadiul de buna intentie asumata de ambele parti", a mai afirmat Eugen Tomac.

Intrebat cine este consulul general caruia i se cere retragerea de la post, Eugen Tomac a raspuns: "Nu conteaza numele demnitarului, conteaza ca la consulatul de la Zajecar Romania sa aiba un corp profesionist de diplomati, care sa uneasca toata comunitatea, nu sa mentina aceasta stare de dezbinare care exista acum".

Pe de alta parte, intrebat ce poate face Parlamentul de la Bucuresti si presedintele Klaus Iohannis pentru a-i ajuta pe romanii din Serbia, Eugen Tomac a facut cateva propuneri.

"Presedintele trebuie sa vegheze astfel incat acordurile asumate de statul roman in raport cu celelalte state unde exista comunitati romanesti sa fie implementate, fie ca ne referim la Ucraina, fie la Serbia sau la Macedonia etc. In toata Peninsula Balcanica avem aproape un milion de vorbitori de dialecte ale limbii romane sau de limba romana, cum sunt cei din Serbia, insa pe teritoriile acestor state minoritatile noastre intampina greutati uriase in a-si pastra identitatea.

Apoi, presedintele poate si trebuie sa se implice in procesul de extindere a retelelor Institutului Cultural Roman (ICR). El este in subordinea Parlamentului, insa presedintele, ca si coordonator al politicii externe, trebuie sa vegheze astfel incat aceasta retea sa se extinda. Nu avem ICR nici la Belgrad, nici la Skopje, nici la Tirana, nu mai vorbesc de Kiev si Cernauti. Exista instrumente pe care statul roman trebuie sa le aplice cu mai multa eficienta.

De asemenea, cred ca Parlamentul (si am cerut in repetate randuri acest lucru) trebuie sa puna in aplicare masurile privind acordarea cetateniei romane in regim gratuit celor care o solicita la cerere nefiind fosti cetateni ai Romaniei, doar vorbitori de limba romana care doresc sa isi asume identitatea romaneasca prin cetatenie. Sunt pasi concreti pe care ii poate face statul roman, dar care nu au fost pusi in aplicare cu seriozitate pana la aceasta ora", a rezumat Eugen Tomac.

Ben-Oni Ardelean: Nu exista o coeziune a comunitatii romanesti

La randul sau, senatorul PNL Ben-Oni Ardelean, presedintele grupului parlamentar de prietenie cu Serbia, a afirmat ca autoritatile de la Bucuresti sunt preocupate de situatia romanilor de pe Valea Timocului, dar a sustinut ca retragerea consulului criticat este o masura extrema.

"Exista o nemultumire foarte mare vizavi de modul in care sunt tratati romanii din Valea Timocului, si nu numai, si toate sunt legate de felul in care sunt tratati etnicii romani acolo si in Serbia.

In calitate de presedinte al grupului de prietenie cu Serbia din Parlamentul Romaniei si in acelasi timp ca unul dintre cei care cunosc foarte bine realitatile de acolo, mai ales ca sunt senator de Timisoara, m-am implicat foarte activ in ultimii 4 ani pentru a demonstra ca noi in Romania am dat unele drepturi si libertati celor de nationalitate sarba, pentru a oferi un etalon nu doar pentru sarbi sau celor de alte nationalitati, ci si pentru UE, vizavi de gradul de toleranta, de acceptare, de implicare in comunitate.

Problema majora se pune in momentul in care lucrurile sunt gresit intelese in Serbia vizavi de acceptarea reciprocitatii in ceea ce priveste libertatea religioasa, libertatea de exprimare, fata de modul in care romanii sunt tratati legat de dreptul de a-si apara identitatea si de a-si conserva valorile si obiceiurile, de modul in care li se permite de a-si oficia slujbele in limba romana.

Toate aceste lucruri ne preocupa, le monitorizam, insa a le cere sa se retraga anumitor diplomati, cunoscandu-i foarte bine pe multi dintre ei, cunoscandu-le demersurile pe care le fac, deja mi se pare o aberatie politica, daca nu o retorica extrema", ne-a declarat senatorul PNL.

Intrebat de ce exista conflicte in interiorul comunitatii romanesti din Serbia, Ben Oni Ardelean ne-a spus ca situatia nu e noua, iar cauzele sunt multiple.

"In Serbia exista un conflict deschis intre diversele asociatii romanesti, de foarte multi ani. Cei care cunosc realitatile de acolo stiu foarte bine ca unele dintre ele au fost generate si sustinute chiar de catre serviciile din Serbia, unele sunt legate de finantarile venite din Romania, cauzele sunt multiple.

Adevarul este ca nu exista o coeziune a comunitatii romanesti, pe care sa ne putem baza la momentul acesta, la care lucram si pe care ne-o dorim. Dar a blama un intreg corp diplomatic este o retorica daca nu aberanta, cel putin extremista, din punctul meu de vedere", ne-a explicat senatorul PNL.

Cat despre presiunile care se pot face asupra Serbiei pentru a-si respecta angajamentele asumate incepand din 2012, Ben Oni Ardelean a spus ca ele au fost facute deja, la toate nivelurile.

"Acestea sunt subiecte despre care am discutat la toate intalnirile si la toate nivelurile, inclusiv cand am avut vizite ale inaltilor oficiali din Serbia, la nivel guvernamental au fost discutii pe aceeasi tematica. Intotdeauna, agenda diplomatica, cel putin la nivel parlamentar (de care raspund eu), a inclus aceasta chestiune: reciprocitatea pe care noi o dorim respectata.

Pe de alta parte, am discutat foarte serios, inclusiv cu delegatia din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei de cateva ori, si le-am spus: 'Nu putem accepta, noi, ca stat roman, ca Serbia sa fie inclusa in procesul de aderare la UE fara ca Serbia sa respecte aceste principii ale identitatii nationale'.

In discutiile foarte frecvente pe care le am cu ambasadorul Serbiei in Romania ridic mereu aceasta chestiune, iar recent am fost chemat sa vorbesc in Parlamentul lor la una dintre reuniunile diplomatice si am ridicat din nou aceasta problema in intalnirile bilaterale", a completat senatorul PNL.

De altfel, acesta si-a exprimat speranta ca lucrurile se indreapta intr-o directie buna, in Serbia producandu-se mai multe schimbari legislative care tin de procesul de integrare in UE.

"Lucrurile sunt intr-o faza in care presiunile internationale pot fi mai mult sau mai putin facute, datorita faptului ca Serbia nu e parte a UE deocamdata si, pe de alta parte, Serbia e intr-un proces de redefinire foarte serioasa a legislativului si a guvernarii, iar procesul este de mai lunga durata.

Eu cred ca vor ajunge si ei la o maturitate democratica, cand vor intelege ca aceste chestiuni trebuie respectate, nu doar discutate. Ei lucreaza intens pe legislatie, pe crearea unor structuri de mecanisme de control. Sunt la inceput de drum in privinta consolidarii structurilor europene, iar acest lucru va necesita ceva timp. E ca si cum ati fi cerut Romaniei din anii '90 sa dea dovada ca respecta drepturile minoritatilor, dar ne amintim cu totii ce s-a intamplat atunci", a mai spus senatorul PNL Ben Oni Ardelean.

Citeste mai multe despre situatia romanilor din Valea Timocului:

• Presa sarba: Ce bete in roate ar pune Romania vecinilor care vor sa intre in UE
• Basescu a promulgat legea ce acorda Serbiei statutul de candidat la UE
• Romania, avertisment catre Serbia: Respectati drepturile minoritatii romane

Nicușor Dan susține că PSD se delimitează de Cîrstoiu: ”Nu știu dacă se va apropia de Piedone”

Edilul general, Nicuşor Dan, afirmă că PSD începe să se delimiteze de Cătălin Cîrstoiu, candidatul coaliţiei la Primăria Capitalei, şi susţine că acest lucru corespunde cu orientarea...

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...