AFP: "Nomazii" francezi si rromii romani, situatii foarte diferite

Situatia rromilor straini din Franta, in special cei romani si cei bulgari, este foarte diferita de cea a "nomazilor" francezi, care calatoresc cu rulotele.

Spre deosebire de calatorii francezi, care ocupa un teren de fotbal cu caravanele lor, rromii straini sunt evacuati cu forta din mahalalele pe care le ocupa. In acest fel, situatiile nu sunt deloc comparabile, chiar daca politicile intretin in mod regulat confuzia, scrie AFP, citata de Le Point.

Tigani, rromi sau orice alta denumire: toti sunt la origine un popor nomad ai carui stramosi au parasit nord-vestul Indiei la inceputul secolului XI, raspandindu-se pe cuprinsul Europei si in restul lumii, deseori priviti cu suspiciune, asemenea tuturor grupurilor de calatori.

"Calatorii" francezi

"Nomazii" francezi, sau "calatorii" este un termen administrativ generic adoptat la inceputul anilor '70, care desemneaza o populatie cu o resedinta obisnuita intr-un "adaport mobil terestru". Sositi in diferite regiuni ale Europei in secolul XV, acestia sunt vanzatori ambulanti sau muncitori sezonieri, numarul lor fiind estimat oficial la circa 400.000, dintre care 95 la suta de nationalitate franceza.

Nu au domiciliu fix, insa sunt legati de o comuna, in mod special pentru a putea vota. Totodata, au nevoie si de un permis de conducere.

O lege din anul 1990, revizuita in 2000, impune comunelor cu o populatie de peste 5.000 de locuitori sa le puna la dispozitie terenuri special amenajate pentru a-si putea instala rulotele, corturile si caravanele.

Rromii straini

Potrivit sursei citate, rromii sunt, in cea mai mare parte, de nationalitate romana sau bulgara, fiind migranti recenti. Numarul lor in Franta este estimat la 15.000 de persoane.

Romania si Bulgaria au aderat la Uniunea Europeana pe 1 ianuarie 2007. Sub un regim tranzitoriu prevazut pentru noii membri ai UE, aplicabil pentru o perioada maxima de sapte ani, cetatenii celor doua tari pot intra in Franta fara acte speciale si sa ramana acolo trei luni fara sa fie nevoiti sa justifice vreo activitate.

Dincolo de perioada de trei luni, trebuie sa aiba un loc de munca, sa studieze sau sa justifice resurse financiare suficiente, precum si sa aiba o asigurare de sanatate, conform dispozitiilor codului intrarii si sejurului strainilor si dreptului la azil.

Cu toate acestea, ei pot fi expulzati inainte de sfarsitul perioadei de trei luni in cazul "tulburarii ordinii publice", sau o "incarcatura nerezonabila" asupra securitatii sociale.

Tipul de ocupatie pe care o pot avea, prevazuta de un tip de permis de sedere si o autorizatie de munca, a fost limitat de Franta la o lista de 291 de profesii. Pe 1 ianuarie 2014, insa, daca Bulgaria si Romania vor adera la spatiul Schengen, toata piata muncii le va fi deschisa acestora.

In absenta permiselor cerute, rromii risca expulzarea, printr-o "obligatie de a parasi teritoriul francez", care le confera o luna pentru a parasi teritoriul incepand de la notificare. Incepand cu luna februarie, "ajutorul pentru intoarcere umanitara", de 300 de euro de persoana, plus 100 de euro pentru fiecare copil, de care rromii beneficiau incepand cu anul 2006, a fost puternic redus.

In luna august 2012, Guvernul premierului Jean-Marc Ayrault a confirmat ca taberele ilicite ale rromilor straini vor fi evacuate pe baza unei decizii a justitiei. Peste 8.000 de rromi au fost dislocati dupa ianuarie 2013, dupa alti 3.000 in timpul verii anului 2012.

Franta nu este singura tara care se confrunta cu problema rromilor, o solutie in acest sens fiind ceruta la scara europeana, in mod special in ce priveste integrarea in Romania si in Bulgaria a acestei minoritati victima a discriminarii si care traieste deseori in saracie.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...