New York Times: Rromii romani din Franta inca mai au intalnire cu buldozerul

Pe jumatate acoperit de o bara din metal, inconjurat de gunoaie, un afis de campanie de-al lui Francois Hollande a ramas atarnat de baraca Adrianei Dragoi dintr-o suburbie saraca a Parisului.

Dragoi are 19 ani, este din Romania si, de la 9 ani, locuieste in Franta. Isi castiga existenta adunand fier vechi si resturi menajere, pe care le vinde.

"E mai bine aici, mai bine decat in Romania", se destainuie tanara, in fata jurnalistilor de la The New York Times.

"Daca gasesti restul din metal, ai si bani sa traiesti", mai spune Adriana, intr-o franceza aproximativa. In timpul campaniei electorale, Hollande a promis ca va incerca sa-i integreze pe rromi in societatea franceza.

Predecesorul sau, Nicolas Sarkozy, a ordonat razii in taberele de rromi, iar toti cei care nu aveau permise de munca sau depasisera perioada legala de trei luni de sedere au fost deportati. Ce-i drept, multi dintre cei trimisi acasa s-au intors, pentru ca era dreptul lor de cetateni europeni.

Hollande le-a promis rromilor de langa Paris ca le va construi o tabara care sa adaposteasca 200 de imigranti. Adriana Dragoi se intreaba daca acest lucru ar putea inseamna ca ordinele de expulzare vor fi anulate. "Speram acest lucru, inca nu stim cum este Hollande", mai spune femeia.

In cele cateva luni de cand a ajuns presedinte, abordarea lui Hollande in legatura cu rromii pare mai degraba apropiata de cea a predecesorului sau.

Autoritatile franceze au intrat cu buldozerele in mai multe tabere de rromi, lasand aproape 2.000 de oameni fara adapost.

Pe de alta parte, guvernul Frantei a ridicat, recent, cateva restrictii impuse romanilor si bulgarilor - majoritatea rromilor provin din aceste doua tari - dar criticii actualei Puteri sustin ca au fost luate prea putine decizii pentru integrarea rromilor in societatea franceza.

In Franta locuiesc aproximativ 20.000 de rromi straini. Numarul lor nu a variat foarte mult, de la caderea Cortinei de Fier.

Grupurile care militeaza pentru respectarea drepturilor omului au cerut demult ridicarea restrictiilor de munca pentru comunitatile de rromi.

Acestea au fost impuse Romaniei si Bulgariei inca de la aderarea celor doua state la Uniunea Europeana si le impunea cetatenilor acestora sa obtina permise de munca pentru a putea castiga bani legal in Franta.

In plus, angajatorii plateau o taxa de 900 de dolari pentru fiecare roman sau bulgar angajat. Astfel, romanii si bulgarii gasesc cu greu un loc de munca.

In La Courneuve, o alta suburbie a Parisului, Aurel Beadai locuieste, impreuna cu familia sa, intr-o baraca improvizata. "Daca as fi gasit de munca in Romania, nu as fi venit aici", spune barbatul, in varsta de 32 de ani, care a ajuns in Franta in urma cu o luna, insotit de mama, tata, sotie si cei doi copii.

Si Aurel aduna deseuri din metal de pe strazi si reuseste sa castige 25 de dolari zilnic. "Nu e mult, dar e mai mult decat castigam in Romania, unde maturam strazile si de multe ori nu aveam ce sa mananc", spune romanul cu ajutorul unui interpret.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...