Razboiul lui Sarkozy cu rromii din Romania si Bulgaria

Guvernul francez a informat miercuri seara ca isi va intensifica politica de desfiintare a taberelor ilegale de rromi si de expulzari catre Romania si Bulgaria, un anunt foarte criticat de asociatiile pentru drepturile omului, care denunta "stigmatizarea" unei populatii, scrie Le Parisien.

Presedintele Nicolas Sarkozy a convocat miercuri la Elysee o reuniune pe tema rromilor. Discutiile au durat o ora si jumatate, iar la incheierea lor ministrul de Interne, Brice Hortefeux, a anuntat o serie de masuri destinate combaterii "delincventei" rromilor si populatiilor nomade, relateaza France 24.

In primul rand, in urmatoarele trei luni Guvernul francez vrea sa desfiinteze 300 de tabere ilegale ocupate de rromi. Aceste asezaminte sunt "surse de trafic, ofera conditii de viata extrem de mizere, exploateaza copiii prin cersit, prostitutie sau delincventa", a afirmat presedintele Nicolas Sarkozy intr-un comunicat.

In acest scop, seful statului cere instituirea unei reforme legislative care sa faca mai eficient "dispozitivul de evacuare a taberelor ilegale". Zece inspectori fiscali vor fi insarcinati special sa controleze situatia persoanelor care traiesc in aceste tabere.

In ceea ce priveste expulzarile - sau, mai corect spus, "indepartarea" de pe teritoriul francez, termenul care se foloseste in cazul cetatenilor comunitari - Brice Hortefeux a promis ca romanii sau bulgarii care vor comite delicte vor fi trimisi acasa "aproape imediat". Legea imigratiei va trebui sa fie amendata pana la sfarsitul anului, pentru a facilita aplicarea acestor "masuri de indepartare" a persoanelor, din motive de "ordine publica".

Mai multe tabere de rromi, in special in departamentul Seine-Saint-Denis de la nord-est de Paris, au fost desfiintate in ultimele luni. Circa 8.000 de rromi au fost trimisi acasa in Romania in 2009, contra sumei de 300 de euro de adult si 100 de euro de copil, dar aproape doua treimi dintre ei au revenit ulterior in Franta.

Franta va cere mai multi politisti romani

Pe de alta parte, printre masurile anuntate miercuri de Franta se numara si intensificarea cooperarii politienesti cu Romania. Franta va cere ca 20 de politisti romani si bulgari sa fie trimisi in regiunea pariziana. In mod simetric, Parisul va propune ca politisti francezi sa fie trimisi in Romania si Bulgaria pentru a ajuta in lupta impotriva traficului de diverse tipuri.

In plus, Adunarea Nationala va trebui sa aprobe, la toamna, semnarea unei conventii intre Franta si Romania care sa permita trimiterea in tara lor de origine a minorilor neinsotiti, potrivit France 24.

Semnat la 1 februarie 2007 la Bucuresti, documentul reinnoieste un precedent acord semnat in 2002, dar care expirase in 2005. Senatul francez si-a dat deja aprobarea pentru acord la inceputul lunii mai.

Aflat in februarie in vizita in Romania, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a promis ca Franta va ratifica acordul privind minorii neinsotiti din Franta, care se afla depus din 2007 in Senatul francez. Lellouche declara insa la Bucuresti ca "acordul a fost ratificat in Adunarea Nationala, a fost o intarziere, dar aceasta nu are niciun fel de ratiuni politice", asigura oficialul francez.

Niciun cadru juridic nu permite impiedicarea rromilor, cetateni romani si europeni, sa calatoreasca in Europa, cu exceptia cazului in care sunt delicventi cercetati sau minori neinsotiti.

40% dintre rromii acuzati de infractiuni la Paris in 2009 sunt minori, a declarat in februarie Nicolas Lerner, sef de cabinet al prefectului politiei din capitala franceza.

Masurile anuntate miercuri de statul francez - care amintesc de masuri similare luate in 2008 de statul italian - intervin in conditiile in care secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a declarat in ultimele zile ca aderarea Romaniei la spatiul Schengen ar trebui sa fie conditionata de problema integrarii rromilor. "Cred ca tarile care intra in Europa sunt responsabile de cetatenii lor", a spus Lellouche miercuri la RFI. Secretarul de stat pentru afaceri europene se aratase nemultumit si marti, la France Info, spunand ca, in ciuda banilor europeni pe care ii primeste, Bucurestiul nu actioneaza pentru integrarea rromilor, estimand ca, in aceste conditii, Romania nu poate intra in Schengen.

Reactii vehemente ale ONG-urilor

Anunturile facute de guvernul francez sunt "pur si simplu scandaloase", a spus Malik Salemkour, vicepresedintele Ligii Drepturilor Omului si activist al organizatiei RomEurope.

"Evacuarea taberelor improvizate doar pentru ca locuitorii sunt rromi arata etnicizarea problemei si o orientare rasista. Legile care permit oamenilor sa depuna recursuri risca sa nu mai fie respectate", a avertizat Salemkour. El denunta "efectul" pe care il va avea anuntul, dar si "stereotipurile" utilizate de guvern. "Cineva care are o masina mare nu inseamna ca este traficant! (...) In loc sa trimita semnale de calmare a situatiei, guvernul atata focul. Gaseste tapi ispasitori convenabili, pentru a nu actiona asupra chestiunilor de fond", subliniaza activistul.

Ministrul de interne remarcase, intr-adevar, ca multi francezi sunt "suprinsi observand puterea anumitor vehicule" care tracteaza caravanelor rromilor sau ale nomazilor.

Asociatia SOS-Rasism si-a manifestat, de asemenea, "indignarea" si a denuntat "un festival de clisee" care pun sub semnul intrebarii apartenenta unor grupuri intregi la natiunea franceza.

Organizatia care grupeaza mai multe asociatii ale tiganilor considera ca statul francez a facut o declaratie de razboi la adresa etniei. "Ceea ce se petrece azi este extrem de grav: pentru prima data de la Eliberare, asistam la o politica de natura rasiala", a spus avocatul organizatiei, Henri Braun, referindu-se la colaborarea statului francez cu politica nazista de eliminare a evreilor si tiganilor in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Reuniunea de la Elysee, la care au fost prezenti ministrul de interne, al imigratiei si al justitiei, precum si responsabili ai politiei, a fost convocata de presedintele francez dupa violente inregistrate la Saint-Aignan, comuna din centrul Frantei, unde Jandarmeria a fost atacata in urma cu zece zile si s-au inregistrat o serie de violente dupa moartea unui tanar tigan francez impuscat de un jandarm in cursul unei urmariri.

O noua reuniune pe tema rromilor ar urma sa aiba loc la Elysee peste trei luni.

Asociatiile spun ca problema centrala a nomazilor este cea a habitatului. O lege instituie obligatia pentru fiecare comuna cu mai mult de 5.000 de locuitori de a avea locuri de primire pentru nomazi. Insa, la sfarsitul anului 2008, legea fusese pusa in aplicare in proportie de numai 42%

Confruntat cu aceste critici, Guvernul francez a anuntat ca ii va trimite pe ministrul imigratiei, Eric Besson, si pe secretarul pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, sa negocieze o intensificare a cooperarii destinate sa favorizeze crearea de locuri de munca si proiectele de dezvoltare in favoarea populatiilor rrome in tarile de origine ale acestora.

Intre 10.000 si 15.000 de rromi si 400.0000 de nomazi traiesc in Franta.

Mic dictionar de termeni

Potrivit termenilor administrativi instituiti in Franta la sfarsitul anilor '70, comunitatile nomade din Franta sunt denumite generic "oamenii voiajului", adica cei "a caror profesie si ocupatie necesita o deplasare continua, in caravana, mare parte a anului". Aceste persoane au cetatenie franceza.

"Rromii" sau "tiganii" sunt, la origine, un popor nomad venit din India, astazi sedentarizat aproape in intregime. In Franta, termenul de "rromi" ii desemneaza pe nomazii in special de origine romana sau bulgara. Ei beneficiaza de libertatea de circulatie, dar nu intra in categoria juridica franceza de "oameni ai voiajului".

Rromii sunt denumiti diferit, in functie de zonele geografice. Se vorbeste de "gitani" in Camargue, in sudul Frantei, ca si in Spania. In Italia sau in tarile germanofone, in schimb, de vorbeste de "tigani".

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...