Efectul revenirii sasilor transilvaneni acasa: Boom imobiliar in satele unde se investeste in renovarea locuintelor

In Ardeal sunt zeci de sate care in trecut aveau o populatie majoritar saseasca. Pentru multi dintre sasii plecati in Germania, Romania este, in continuare, acasa. Periodic, satele prind viata datorita celor plecati in urma cu apoape 30 de ani. Multi si-au renovat casele, care pastreaza arhitectura traditionala si vin in locurile natale de cate ori pot. Dornici sa pastreze traditia, isi aduc si copiii sau nepotii.

Casele sasesti se pot evidentia foarte usor pentru ca sunt bine ingrijite si vopsite in culori vii. In interior pastreaza obiecte de mobilier vechi de peste 50 de ani, pe care, unii dintre ei, le aveau si atunci cand erau copii. Unul dintre satele care cunoaste un veritabil reviniment, atat economic cat si cultural, de pe urma intoarcerii sasilor este Garbova, amplasat in judetul Alba, la limita cu Sibiul. Unele case sasesti de aici, proaspat renovate, valoreaza in prezent pana la 100.000 de euro. In comuna mai locuiesc permanent, in prezent, mai putin de 10 persoane de etnie germana, in familii mixte.

Obiceiuri unice care au disparut odata cu plecarea sasilor

In zona Tarnavelor se afla satul Sona, locuit timp de secole aproape in totalitate numai de sasi. Si aici se mai afla, in prezent, cativa locuitori de etnie germana, dar vechea comunitate si-a lasat amprenta pentru totdeauna in localitatea de pe Valea Tarnavei Mici. Sasii reintorsi au reeditat un obicei unic in Transilvania, "La Sipote", desfasurat, de obicei, in duminica inainte de Rusalii. Obiceiul dateaza de la mijlocul secolului al XIX-lea, dupa ce satenii au cumparat terenurile agricole de la nobili, fiind in mod deosebit interesati sa intretina cele opt sipote (izvoare - n.r.) de pe hotarul satului, pentru a avea apa de baut atunci cand mergeau la munci agricole. Din pacate, acum nu mai exista niciun izvor din cele opt, odata cu plecarea sasilor acestea secand, nemaifiind intretinute.

Obiceiului "La Sipote" de la Sona

Jidvei este o comuna invecinata cu Sona, unde, de asemenea, sasii au fost majoritari. Multi si-au recapatat casele, le-au modernizat si revin din Germania ori de cate ori au ocazia. Si aici se desfasura in trecut un obicei specific populatiei sasesti. Sarbatoarea Carnilejului (Fasching, in germana) dateaza din anul 1866 si s-a pastrat pana in anul 1995, ultima data cand s-a mai organizat manifestarea traditionala. Ulterior, nu s-a mai putut tine dintr-un motiv foarte simplu: au ramas prea putini sasi in Jidvei pentru a se mai putea realiza obiceiul, vechi de peste 150 de ani. In prezent, mai traiesc aici doar cateva familii mixte.

Sasii care locuiau in comuna erau impartiti in sase "tighidisuri" (vecinatati). Evenimentul tinea trei zile, iar punctul culminant era in ultima zi, duminica. Dimineata mergeau la biserica, apoi se adunau in locatia stabilita. Aici erau prezentate mastile si se pregateau de marsul prin sat. Obicieiul era, de fapt, un carnaval local, participantii imbracandu-se si purtand masti si costumandu-se in diferite personaje.

Carnilejul de la Jidvei

Duminca, cei care participau la carnaval umblau din tighidis in tighidis pentru a-si ura "Liebe und Einigkeit" - iubire si unitate. Apoi, toti sasii incoronati mergeau in fata primariei, unde erau intampinati de primarul comunei si isi prezentau mastile, se tineau discursurile, se recitau poezii si se canta, dupa care era aleasa cea mai frumoasa masca.

Acelasi fenomen de revenire a sasilor se deruleaza si la Vingard, doar ca la o scara mai mica. Satul era candva populat in proportie de 60 la suta de sasi, dar astazi numarul acestora este nesemnificativ. In trecut, Vingard-ul a fost comuna, dar in anul 1968, dupa reimpartirea administrativ - teritoriala, a fost coborat la rangul de sat. Cu toate acestea, satul s-a facut cunoscut prin doua caracteristici, prin vinul bun de aici si prin sasii majoritari. Daca vinul a ramas acelasi, despre numarul sasilor nu se poate spune acest lucru. Din 450 de suflete germane cate existau in 1989, acum, in Vingard au mai ramas cinci etnici germani.

Locuinta saseasca la Garbova

Cine sunt sasii

Potrivit istoricilor sasii sunt o populatie de origine etnica germana, stabilita in sudul si in nord-estul Transilvaniei incepand cu mijlocul secolului al XII-lea. Colonizarea a fost initiata de regele Geza al II-lea al Ungariei, fiind justificata, in esenta, prin ratiuni de ordin economic si militar. Timp de cateva decenii, sarcina principala a colonistilor germani a fost apararea granitei Regatului Ungar din sudul Transilvaniei. Procesul colonizarii germane in Transilvania a continuat pana spre sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul veacului urmator.

Denumirea de "sasi" data colonistilor este atestata documentar in 1206, cand regele Andrei al II-lea al Ungariei a conferit privilegii sasilor din Cricau, Ighiu (teritoriul actual al judetului Alba) si Romos (Hunedoara) si le-a asigurat un statut juridic propriu. Deoarece in cancelaria regala s-a incetatenit denumirea de "sas", germanii din Ardeal au fost denumiti in mod unitar sasi. Zonele locuite de acestia se regasesc in sudul si nordul Podisului Transilvaniei si la este de muntii Persani, in Tara Barsei.

Dupa ce s-au asezat si s-au stabilit in Transilvania, treptat, au inceput sa se constituie scaunele sasesti, un tip de organisme administrativ-teritoriale cu drept de judecata. Initial au existat 7 scaune ale provinciei Sibiu: Orastie, Sebes, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu si Rupea. Lor li s-au adaugat ulterior cele Doua Scaune Medias si Seica si Sighisoara. Cele 10 scaune din sudul Transilvaniei, impreuna cu districtele Brasov si Bistrita, au format in secolul XV Universitatea Saseasca, adica o unitate administrativa cu putere asupra tuturor comunitatilor sasesti din fundus regius, incepand din 1486 - 1487.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...