Economiile pastrate de romani in Elvetia si sistemul bancar autohton

Duminica, 08 Februarie 2009, ora 23:40
7516 citiri
Economiile pastrate de romani in Elvetia si sistemul bancar autohton

Romanii detin in bancile din Elvetia cel putin la fel de multa valuta pe cat pastreaza in conturile deschise in Romania, sustine omul de afaceri Dinu Patriciu, directorul general si presedintele Consiliului de Administratie al Rompetrol Grup.

In tara, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane fizice si juridice insumeaza 13,2 miliarde euro, conform datelor BNR, in vreme ce, "numai in Elvetia, jumatate din depunerile contribuabililor din tarile balcanice, care totalizeaza peste 25 miliarde de euro, provin din Romania", reiese dintr-un comentariu publicat de cotidinaul Adevarul sub semnatura omului de afaceri.

Daca economiile pastrate de romani in Elvetia ar fi fost depozitate in bancile care isi desfasoara activitatea in Romania, atunci valoarea totala a depozitelor in valuta ar fi deposit-o pe cea a depozitelor in lei cu aproximativ un milliard de euro. La o asemenea lichiditate pe valuta, dependenta institutiilor de creditare din Romania fata de finantarile externe s-ar fi redus considerabil.

Avand in vedere nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii impuse de banca centrala, de 40% pentru pasivele in valuta, din totalul celor 13,2 miliarde euro atrase de la populatie si de la persoanele juridice, bancile comerciale din Romania au putut intoarce in piata sub forma de credite doar 7,9 miliarde euro. Diferenta pana la 28,7 miliarde euro, cat reprezinta soldul total al creditelor neguvernamentale acordate in valuta, a fost asigurata din finantarile internationale.

Daca ar fi dispus si de banii aflati in prezent in Elvetia, bancile romanesti ar fi putut acoperi din depozitele atrase aproximativ 54% din creditele acordate in valuta, nu doar o patrime cum se intampla in realitate. Intr-un astfel de context, cresterea costurilor cu finantarile de pe pietele internationale ar fi atras dupa sine o majorare mai ponderata a dobanzilor aferente imprumuturile in valuta, ceea ce ar fi putut impiedica blocarea creditarii.

In acelasi timp, riscul reprezentat de reducerea finantarilor de catre bancile mama ar fi fost serios diminuat. In prezent, sistemul bancar romanesc se afla sub presiunea bancilor centrale din Austria si Grecia, care au recomandat bancilor mama din cele doua state sa isi revizuiasca finantarile acordate subsidiarelor din regiune.

In alta ordine de idei, pastrarea economiilor in Romania si nu in Elvetia ar fi fost un semn de incredere in sistemul bancar autohton, care s-ar fi putut dovedi mult mai stabil. Fragilitatea sistemului a fost recunoscuta chiar de guvernatorul Mugur Isarescu. Acesta a povestit ca BNR a fost nevoita, in toamna anului trecut, sa acorde un credit de lichiditate de 0,2% din PIB (aproximativ 260 mililoane euro) unei banci cu solventa mare, care s-a confruntat cu o problema de incredere din partea depunatorilor, potrivit Ziarului Financiar.

Cum se pot intoarce banii in tara

Cele 12,5 miliarde euro nu se vor "repatria" din Elvetia atat timp cat bancile din Romania nu vor oferi garantii ca pot acorda pe termen lung randamente mai bune pentru depozite, iar politica fiscala a statului nu se va modifica.

Bancile au inceput sa acorde dobanzi real pozitive (care sa acopere rata inflatiei) in urma cu mai putin de un an de zile, in momentul in care finantarile de pe pietele internationale au inceput sa fie din ce in ce mai scumpe, iar dobanda de politica monetara a BNR a crescut substantial.

Pentru a putea acorda in continuare ramndamente ridicate la depozitele in euro, bancile comerciale au nevoie, printre altele, ca BNR sa reduca nivelul rezervei minime obligatorii pentru pasivele in valuta, lucru pe care banca centrala l-a amanat in repetate randuri.

"Politica monetara este in continuare supraincarcata. Ai rate reale de dobanda de 4-5%, 6-7% daca ne uitam la ce acorda acum bancile depozitarilor. Clar este o politica extrem de tare. Daca ne uitam si la nivelul rezervelor minime, e supraincarcata. Dar nu putem sa o relaxam pana nu intra in functiune si politica fiscala... exprim sprijinul total al BNR pe politica salariala si reorientarea cheltuielilor bugetare dinspre partea de consum spre partea de investitii. Nu putem sa incepem relaxarea politicii monetare pana cand propunerile sau prevederile nu devin fapte", a mai declarat Mugur Isarescu.

Citește și:
Anunțul lui Bogdan Aurescu după discuțiile cu omologul olandez despre aderarea României la Schengen
Anunțul lui Bogdan Aurescu după discuțiile cu omologul olandez despre aderarea României la Schengen
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a discutat miercuri, 30 noiembrie, cu Wopke Hoekstra, viceprim-ministru şi ministrul afacerilor externe al Regatului Ţărilor de Jos, despre rapoartele...
Ce funcție poate primi Nicolae Ciucă după ce PSD va prelua guvernarea. Alina Gorghiu se arată dispusă la sacrificiu pentru șeful PNL
Ce funcție poate primi Nicolae Ciucă după ce PSD va prelua guvernarea. Alina Gorghiu se arată dispusă la sacrificiu pentru șeful PNL
Președintele interimar al Senatului Alina Gorghiu a declarat într-un interviu pentru Profit News că după rotativa premierilor care va avea loc anul viitor, Nicolae Ciucă nu va pierde șefia...