Cazul directoarei răsfățate cu „mici cadouri” de lux. Un judecător a legalizat șpaga din pix: „Dacă denunțătorii au dat mita, inculpata nu a primit-o cu aceeași reprezentare”

Fosta directoare IT din ANAF acuzată că a luat șpagă bani, bunuri de lux și o excursie în SUA (toate în valoare de 1.054.721 de euro) în schimbul atribuirii „cu dedicație” a unui contract de mentenanță software pentru sistemele Autorității Naționale a Vămilor este așteptată miercuri, 5 aprilie, la Curtea de Apel București.

Anda Ancuța Macovei a fost achitată pe fond și procurorii DNA au fost obligați să-i restituie 14 obiecte de lux în valoare de 4.300 euro și 22.502 lei, tribunalul considerând că respectivele bunuri nu sunt șpăgi, ci mici atenții.

Un judecător de la Tribunalul București a dispus, pe data de 20.01.2023, ca procurorii anticorupție să-i restituie Ancăi Ancuța Macovei cadourile primite în 2010, pe vremea când acesta era director al Direcţiei Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală din cadrul Autorității Naționale a Vămilor.

Prin motivarea deciziei de achitare, judecătorul a creat un veritabil precedent judiciar în urma căruia și alți funcționari publici (cu venituri medii de 2000 de euro de la stat, cum notează instanța) ar putea primi liniștiți cadouri scumpe, că și le permit la rândul lor.

Mai mult, judecătorul a legalizat mita într-o singură frază:

„Faptul că mituitorul dă unei persoane diverse bunuri drept mită, nu înseamnă automat că şi cel care le primeşte are reprezentarea că sunt oferite în acest scop”.

Cu alte cuvinte, dacă mituitorul nu precizează cu subiect și predicat celui mituit că bunurile sau banii sunt dați cu titlul de șpagă, atunci nu e vorba de o faptă penală. Mai întâi, iată ce a luat Anda Ancuța Macovei cu titlul de „cadouri”.

„Va dispune restituirea către inculpată a următoarelor bunuri:

• tabletă de tip iPad,
• geantă Furla,
• un şal de pus pe umeri Luis Vuitton;
• un ceas Longines;
• o scrumieră marca Versace;
• un stilou şi un pix Montblanc;
• portvizit Montblanc;
• un portofel Burberry;
• o curea Hermes;
• geantă Luis Vuitton;
• cizme bleumarin, lungi, marca Chanel;
• patru cauciucuri de iarnă marca Dunlop şi
• televizorul Samsung.

Instanţa va dispune restituirea acestor bunuri, întrucât nu au o provenienţă ilicită, fiind date cu titlu de cadouri, potrivit menţiunilor de mai sus. Totodată, instanţa constată că procurorii de caz au restituit în cursul urmăririi penale bunurile achiziţionate cu voucherele Burberry, şi anume: două genţi marca Burberry; o cămaşă marca Burberry; o bluză marca Burberry”, se arată în minuta instanței de fond.

Directoarea, despre cadouri: „Mi-aţi dat vreun leu? Erau gesturi normale!”

Procurorii DNA o acuzau pe Anda Ancuța Macovei că a primit de la reprezentanții a două societăți comerciale, un procentaj de 25% din valoarea unor contracte de mentenanță software pentru ca, în schimb, să organizeze procedura de licitație astfel încât să fie câștigată de o asociere din care făceau parte și cele două firme, să asigure buna derulare a contractelor și efectuarea plăților aferente.

„Din suma cerută, inculpata Macovei Ancuța Anda a primit, în perioada 2010 - 2014, pentru sine și pentru cealaltă persoană, suma totală de 1.054.721 euro (care include și contravaloarea unei deplasări în SUA și alte bunuri materiale de valoare). În același context, inculpata a mai primit alte 14 bunuri materiale evaluate la 4.300 euro și 22.502 lei”, se arată în rechizitoriu.

Denunțătorii din acest dosar sunt Irina Socol (Siveco), precum și alți doi directori ai unei firme de IT. Ei au susținut că i-au dat Andei Ancuța Macovei 25% din valoarea contractelor de mentenanță software pentru sistemele ANV, precum și bunurile de lux.

Judecătorul fondului a apreciat însă că, în afara denunțurilor celor trei, procurorii DNA nu au prezentat alte probe din care să reiasă cele arătate de aceștia. În plus, Anda Ancuța Macovei a considerat că bunurile de lux primite sunt, de fapt, niște cadouri de 1 și 8 martie, de sărbători și de ziua ei.

„Din conţinutul acestor conversaţii rezultă că reprezentarea mentală a inculpatei, atât în momentul în care a primit respectivele bunuri, cât şi ulterior, a fost aceea că aceste bunuri i-au fost remise la diverse ocazii, cu titlu de cadou, ceea ce i se părea şi normal, fără nicio legătură cu atribuţiile sale de serviciu. Elocvente din acest punct de vedere sunt următoarele afirmaţii ale inculpatei:

• „Şi a fost ziua mea, mi-aţi adus flori, mi-aţi adus cadou, au fost Crăciunul, Paştele! Nu numai mie, aţi adus…”
• „Mi-ai dat ceva? În afară de cadoul acela, era ceva? Mi-ai dat ceva? Păi şi atunci de ce să-mi fie frică? A, mi-ai dat parfumuri? Mi-ai dat”.
• „Că mi-ai dat un şal? Da. Că mi-ai dat o scrumieră, anul trecut, de ziua mea? Da. Că mi-aduceaţi flori? Anul trecut? Am şi uitat. Mi-aduceaţi flori! De ziua mea”
• „Erau şi gesturi … normale. Da, normale! Dar nu a fost un alt motiv decât de evenimente, că e 1 Martie, 8 Martie…”.
• „Mi-aţi dat vreun leu? Despre ce vorbim? Da, deci nu contest că mi-aţi dat o geantă, un parfum, nu ştiu ce căcat, în rest?”, se arată în motivarea instanței.

Motivarea instanței: Denunțătorii aveau un interes, iar bunurile erau cadouri

Tribunalul București notează că procurorii DNA n-au reuşit să probeze, dincolo de orice dubiu, nici pretinderea procentului de 25% şi nici primirea sumei de 1.054.721,32 euro de către inculpată.

• „Practic, Ministerul Public nu a probat existenţa activităţii infracţionale imputate. Astfel, potrivit situaţiei de fapt reţinută în cele de mai sus, singurele probe în acuzare pentru a proba ”pretinderea” sunt declaraţiile martorului denunţător Popazov Mihai, iar singurele probe în acuzare pentru a proba ”primirea” sumei de 1.054.721,32 euro, în mai multe tranşe, în perioada 2010 – 2014, sunt declaraţiile martorului denunţător Gheorghe Mihai Cătălin şi ale martorului Tuhar Daniel Răzvan.
• În ceea ce priveşte „primirea sumei de 1.054.721,32 euro, reprezentând 25% din valoarea contractelor subsecvente”, instanţa de fond constată că, în afară de martorul denunţător Gheorghe Mihai Cătălin şi martorul Tuhar Daniel, nu există niciun alt mijloc de probă care să ateste că inculpata ar fi primit diverse sume de bani, cu titlu de mită.
• Ceilalţi martori audiaţi în cauză, respectiv martorii Popazov Mihail, Socol Irina şi Radu Adrian au susţinut că nu au oferit inculpatei în mod direct nicio sumă de bani şi nici nu au asistat la un asemenea episod.
• Deși DNA a descris în cuprinsul actului de sesizare un circuit al sumelor de bani presupus a fi fost remise inculpatei, prin intermediul unor firme offshore din Cipru, unde S.C. Siveco România S.A. alimenta conturile, după care sumele de bani erau ridicate în numerar şi remise inculpatei drept mită, acest circuit nu este apt, prin el însuşi, să probeze că banii respectivi ajungeau în fapt în posesia inculpatei.
• În ceea ce priveşte, primirea unor bunuri de lux şi a unei excursii în SUA”, instanţa constată că, pe de o parte, există un dubiu cu privire la faptul că inculpata ar fi primit o parte dintre bunuri în materialitatea lor, iar pe de altă parte, există un dubiu, că celelalte bunuri sau excursia ar fi fost primite cu titlu de mită.
• Instanţa de fond apreciază că nu există la dosarul cauzei niciun mijloc de probă care să ateste, dincolo de orice dubiu, că bunurile respective au fost primite de către inculpată în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, în ciuda declaraţiilor martorilor Gheorghe Mihai Cătălin şi Tuhar Daniel, persoane care i-au remis bunurile respective. Chiar dacă cei doi martori au declarat pe parcursul întregului proces penal că reprezentanţii consorţiului au remis bunurile respective cu titlu de mită, acest lucru nu echivalează automat cu faptul că inculpata le-a şi primit cu acelaşi titlu.
• Chiar dacă infracţiunea de dare de mită (…) este corelativă infracţiunii de luare de mită (…) faptul că mituitorul dă unei persoane diverse bunuri drept mită, nu înseamnă automat că şi cel care le primeşte are reprezentarea că sunt oferite în acest scop, în lipsa unor elemente neechivoce care să ateste că bunurile respective sunt oferite pentru realizarea unor atribuţii de serviciu.
• Or, în prezenta cauză nu există niciun mijloc de probă care să dovedească faptul că, în momentul când le-a primit, inculpata a avut reprezentarea faptului că bunurile respective i-au fost date de către martorii Gheorghe Mihai Cătălin şi Tuhar Daniel drept mită.
• Inculpata avea venituri lunare nete în medie de cca. 2.000 euro (pentru aceste motive, instanţa va înlătura argumentele DNA, în sensul că valoare mare a bunurilor oferite i-a creat inculpatei convingerea că au fost oferite în legătură cu atribuţiile sale de serviciu). Nu există probe care să ateste că inculpata ar fi solicitat să-i fie remise aceste bunuri.
• Pentru aceste motive, instanţa va înlătura susţinerile DNA–ului, potrivit cu care atâta vreme cât celorlalţi funcţionari din cadrul ANV nu li s-au oferit drept cadouri bunuri de o asemenea valoare (potrivit reprezentanţilor consorţiului, acestor funcţionari li s-ar fi oferit bunuri gen bomboane, cozonac), atunci în mod firesc, inculpata ar fi trebuit să-şi dea seama că acestea au fost oferite cu titlu de mită. O acuzaţie în materie penală nu se poate fundamenta pe supoziţii, ci pe probe certe, probe care nu există în prezentul dosar cu privire bunurile remise inculpatei de către reprezentanţii consorţiului
• Martorii Socol Irina și Gheorghe Mihai Cătălin sunt martori denunţători, care au obţinut o soluţie de clasare în dosar, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi dare de mită. Aceşti martori nu pot fi martori obiectivi, în condiţiile în care tocmai prin valorificarea denunţului lor au ajuns la o soluţie de nepedepsire, aşa cum se poate observa la pct. II din dispozitivul rechizitoriului.
• În ceea ce-l priveşte pe martorul Tuhar Răzvan Daniel, deşi acesta nu a avut calitatea de martor denunţător, nici el nu poate fi considerat un martor obiectiv, deoarece este autor al infracţiunii de dare de mită, infracţiune corelativă infracţiunii de luare de mită pentru care a fost trimisă în judecată inculpata. Deși în privinţa lui nu este incidentă nicio cauză de nepedepsire (deoarece acesta nu a formulat niciun denunţ în cauză), totuşi procurorii de caz nu l-au inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, preferând să-l transforme în martor al acuzării”, se arată în motivarea instanței.

Pedeapsa primită de doi polițiști de frontieră care au luat mită 5 kilograme de brânză. Decizia instanței în cazul șpăgarilor

Doi polițiști din Botoșani au primit o pedeapsă „atipică” pentru fapte de corupție. Întrucât au luat mită cinci kilograme de caș, judecătorii i-au obligat să dea înapoi banii pe...

Dezvăluirile care atârnă greu în procesul lui Trump, cu vedeta porno Stormy Daniels. Cum era ajutat de patronul unui tabloid să evite scandalurile

Primul martor chemat la bară în procesul lui Donald Trump, David Pecker, în vârstă de 72 de ani, patronul unui fost tabloid american, a detaliat marţi, la tribunalul din New York, cum s-a pus...