În discursul rostit luni, 9 mai, în Piața Roșie, adresat trupelor și națiunii ruse, liderul de la Kremlin a repetat justificarea frecvent exprimată pentru atacarea Ucrainei: un argument care pare să învinovățească pe toată lumea, cu excepția Rusiei, pentru ceea ce se întâmplă.
Putin a criticat (ca de obicei) America, NATO și guvernul de la Kiev, susținând că acțiunile lor au pus în pericol însăși securitatea Rusiei. El a făcut referiri (ca de obicei) la „neonaziști” din Ucraina, arată o analiză a editorului BBC Steve Rosenberg.
Auzim multe de la oficialii ruși, care susțin în mod repetat afirmația fără temei că Ucraina a fost invadată de fasciști, ultra-naționaliști și simpatizanți naziști.
Președintele Putin a recunoscut că Rusia a suferit pierderi militare, dar nu a oferit detalii.
Ultimele cifre oficiale publicate de Ministerul Apărării al Rusiei au fost 1.351 de soldați ruși uciși. Dar asta s-a întâmplat în urmă cu șase săptămâni. Nu a existat nicio actualizare a informațiilor de atunci.
În mod curios, Putin nu a folosit expresia sa familiară „operațiune militară specială” pentru a descrie ofensiva Rusiei. Nici nu l-a numit război. Dar a încercat să facă paralele între ostilitățile actuale și cel de-Al Doilea Război Mondial - o încercare, probabil, de a mobiliza sentimentul patriotic față de înfrângerea lui Hitler în scopul de a spori sprijinul publicului rus pentru invadarea Ucrainei.
Kremlinul se aștepta la o victorie rapidă în Ucraina, posibil în câteva zile de la trimiterea trupelor. Nu s-a întâmplat. Mulți aici cred că planul B al lui Vladimir Putin a fost să asigure o victorie până pe 9 mai. Nici asta nu s-a întâmplat.
Unde merge președintele Putin de aici? Au fost puține indicii în discursul de astăzi. Dar nu a existat niciun semnal privind o eventuală încetare a ostilităților. Deocamdată, vor continua.
O fi stiind ceva?