România traversează unul dintre cele mai dificile începuturi de an din ultimul deceniu în ceea ce privește piața muncii, cu mii de concedieri operate deja și alte mii anunțate pentru lunile următoare. Potrivit datelor centralizate de Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și analizelor din presa economică, cele mai afectate sectoare sunt industria auto, IT, manufacturieră, construcțiile și industria textilă, unde valurile de disponibilizări vin pe fondul scăderii comenzilor, al eliminării facilităților fiscale în IT, construcții și agricultură, dar și, global, al încetinirii economice.
Doar în industria auto, producători importanți precum Preh România și Trico Wipers au anunțat concedieri care însumează peste 1.000 de angajați, iar companii din domeniul manufacturier și IT, precum Amazon România, Cognizant și Wolters Kluwer, au operat deja restructurări masive.
Din datele analizate și calculele efectuate de Ziare.com, estimările arată că, în 2025, în diverse sectoare economice, numărul total al concedierilor ar putea depăși pragul de 10.000 de persoane, cifra bătând orice record în ceea ce privește restructurările sectoarelor majore ale economiei din ultimii ani.
Dacă în industria auto și manufacturieră disponibilizările sunt o consecință directă a scăderii comenzilor și a relocării producției, în IT și telecomunicații, unul dintre cele mai stabile sectoare din ultimii ani, eliminarea facilităților fiscale și presiunile globale asupra marilor companii au dus la o schimbare completă de strategie, unde aproape jumătate dintre angajatori au anunțat reduceri de personal în acest an. Pe de altă parte, construcțiile și industria textilă, care deja sufereau de o scădere a cererii în 2024, continuă să fie printre cele mai afectate în 2025. În construcții, peste 620 de angajați vor fi concediați doar în județul Bacău până în martie, iar în industria confecțiilor, fabrici din Alba, Olt și Harghita au anunțat restructurări care iau pâinea de la gură de la sute de angajați. Pe măsură ce companiile își ajustează activitatea la constrângerile puternice din piață, valul concedierilor este departe de a se fi încheiat, iar libertatea de acțiune a angajaților pare să se restrângă anul acesta mai mult decât în criza economică din 2008-2010.
Industria auto din România trece printr-un travaliu care derivă chiar din scăderea cererii comenzilor pentru export, ca rezultat atât al noilor temeri ale producătorilor europeni că războiul comercial cu China și SUA va bloca domeniul în UE, dar și ca rezultat al unei vechi competiții pe sectorul de electric care abia a menținut pe europeni în cursă, față de rivalii chinezi și americani. În țară, potrivit datelor centralizate de Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și a analizelor recente din media, sute de angajați din acest sector au fost deja concediați, iar alte mii riscă să își piardă locul de muncă în lunile următoare. Cele mai afectate județe sunt Brașov, Sibiu, Arad și Prahova, unde mari producători de componente auto își reduc activitatea sau închid unități de producție.
Unul dintre cele mai mari valuri de concedieri anunțate până acum vine de la Preh România, furnizor de componente electronice pentru branduri precum Porsche, Mercedes și Tesla. Fabrica din Ghimbav, județul Brașov, estimează reducerea personalului cu aproximativ 600 de angajați, ceea ce ar însemna aproape o treime din totalul forței de muncă. Disponibilizările vor avea loc etapizat, între aprilie și septembrie 2025. Reprezentanții companiei susțin că decizia nu este încă luată, dar se pregătesc și pentru cel mai pesimist scenariu, iar decizia finală depinde de evoluția comenzilor, conform notificării transmise către AJOFM Brașov, citată la începutul lunii februarie de Știrile PRO TV.
Tot în Brașov, alte cinci companii din industria auto și a materialelor plastice vor disponibiliza peste 1.000 de persoane în perioada următoare, iar în județul Prahova, impactul concedierilor este la fel de puternic. Trico Wipers, producător american de ștergătoare auto, a anunțat închiderea fabricii de la Ariceștii Rahtivani, ceea ce va duce la disponibilizarea a 400 de angajați până în trimestrul III din 2025, relatează presa locală.
În același timp, în Arad, două fabrici, una din automotive şi un producător de plastic și-au anunțat, în noiembrie 2024, intenţia de a recurge la concedieri colective, fiind vizaţi 236 de angajaţi, un județ care anul trecut, deși a suferit disponibilizări, înregistra una din cele mai reduse rate ale șomajului din toată țara. S-a simțit și efectul „Schaeffer”, producătorul de utilaje şi piese auto Schaeffler care a anunțat, în noiembrie 2024, că va închide două fabrici, în Austria şi Marea Britanie, și va concedia angajați, inclusiv din România, transmitea Reuters la momentul respectiv, potrivit Antena 3 CNN.
După cum am amintit, disponibilizările din industria auto de la noi din țară nu sunt izolate nicidecum, acestea extinzându-se pe fondul rezultatelor producătorilor europeni care lasă de dorit din cauza tarifelor comerciale și competiției acerbe cu China din ultimii doi ani. Potrivit raportului HR Barometru, publicat de PwC la finalul lunii ianuarie 2025, 22% dintre angajatorii din acest sector estimează reduceri de personal în 2025. Situația este agravată și de restructurările la nivel internațional, cum este cazul gigantului Forvia, care va elimina 3.000 de posturi în acest an, fără a detalia impactul exact asupra României, după cum a amintit Ziare.com recent.
În ceea ce privește industria manufacturieri, potrivit datelor centralizate de Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, sute de angajați au fost deja concediați în unități de producție din județele Prahova, Brașov, Sibiu și Arad, iar tendința continuă și în lunile următoare. Printre cele mai afectate companii se numără, pe lângă producători din industria componentelor auto amintiți mai sus, și cei care produc echipamente electrice și a materiale plastice.
În județul Prahova, de pildă, producătorul de rulmenți Timken România a concediat 40 de angajați, în timp ce Haier Tech România, parte a grupului Haier, a notificat autoritățile că va renunța la 384 de salariați în perioada aprilie - decembrie 2025. La Brașov, șase companii din sectorul manufacturier urmează să disponibilizeze peste 1.000 de angajați, inclusiv la DEMGY Făgăraș, producător de mase plastice, care a anunțat peste 20 de concedieri.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2024, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o încetinire drastică față de anii anteriori, cu o scădere a activității în special în segmentul construcțiilor rezidențiale, determinată atât de creșterea prețurilor la materiale, cât și de diminuarea cererii, în contextul majorării ratelor dobânzilor și al unui climat economic foarte incert. Astfel, în primele luni din 2025, managerii din construcții s-au regăsit și în fața nevoii să restrângă personalul pentru a se menține pe linia de plutire. Mai exact, criza materiilor prime, care a afectat industria materialelor de construcții încă din 2023, în special când vorbim de costurile cimentului, oțelului și a izocianatului, forțând mulți producători să își reconfigureze lanțurile de aprovizionare și să caute soluții pentru optimizarea cheltuielilor. Fenomenul pare să nu lase constructorilor mult loc de manevră nici anul acesta.
Pe deasupra, anul a început cu eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sector, prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, cu impact direct asupra costurilor salariale suportate de angajatori, în condițiile în care salariul minim brut în construcții a fost menținut la 4.582 de lei pe lună, dar fără deducerea de 300 de lei aplicată anterior.
În ceea ce privește forța de muncă, datele ANOFM arată că, în perioada ianuarie - martie 2025, peste 620 de angajați din construcții vor fi disponibilizați doar în județul Bacău, iar alte concedieri sunt programate în București (100 de angajați) și în județul Timiș (85 de angajați din domeniul lucrărilor de inginerie civilă), iar în nișa construcțiilor speciale, Ilfovul va pierde cel puțin 59 de locuri de muncă în primul trimestru al anului
Industria textilă și a confecțiilor din România continuă să fie unul dintre sectoarele puternic afectate de restructurări și scăderea comenzilor. În ultimii ani, piața a trecut printr-un declin accentuat, influențat atât de creșterea costurilor de producție și de lipsa forței de muncă specializate, cât și de scăderea foarte puternică a cererii la export.
„Fabricile de confecții și-au redus activitatea și au micșorat numărul de salariați. Numărul de contracte de muncă este în scădere, ba chiar scădere accelerată, iar aceasta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea, pentru autorități, în primul rând, dar și pentru Guvern”, declara, în octombrie anul trecut, potrivit Forbes, Ion Roman, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Vrancea.
Chiar dacă nu mai are același număr de fabrici de textile ca odinioară, județul Vrancea încă asigura, la nivelul anului 2024, aproximativ 6.000 de locuri de muncă în industria ușoare, mai ales ocupate de localnici, dar și de lucrători din județele învecinate, precum Galați sau Brăila. Totuși, potrivit Termene.ro, numărul contractelor de muncă din sector a scăzut rapid, atât în companiile mici și medii, cât și în cele mari.
În județul Olt, totodată, valoarea produselor textile exportate a scăzut de la peste 60 de milioane de euro anual, în urmă cu opt ani, la doar 19,1 milioane de euro în primele opt luni ale anului 2024, conform datelor AJOFM, iar concurența nimicitoare a producătorilor din Asia au accelerat galopant procesul de restructurare. Anul trecut, mai multe fabrici din domeniu au fost nevoite să își reducă activitatea sau să își închidă definitiv porțile, iar în 2025, mai multe companii au anunțat deja concedieri colective în județe cu tradiție în producția de textile și îmbrăcăminte, precum Maramureș, Olt, Alba, Harghita și Ialomița
Cel mai mare val de disponibilizări vine de la Taparo, un producător de mobilă din Maramureș, care, aflându-se în insolvență, va concedia 379 de angajați. În Alba, ANOFM a anunțat că vor fi dați afară aproximativ 129 de oameni între februarie și mai 2025, în timp ce în județul Olt 88 de angajați au fost deja concediați în luna ianuarie. Alte fabrici din Harghita și Ialomița au operat sau urmează să opereze reduceri de personal, afectând 61, respectiv 27 de angajați, în prima parte a anului, potrivit agențiilor județene de ocupare a forței de muncă.
Industria IT și telecomunicațiilor din România, un sector considerat în mod tradițional stabil și în expansiune, traversează un început de an 2025 cum nu a mai văzut de la începutul expansiunii domeniului în țară. Creșterea fiscalității, eliminarea facilităților fiscale pentru angajați și încetinirea economiei globale au condus la primele reduceri masive de personal din ultimul deceniu. Dacă în anii anteriori companiile estimau creșteri constante ale numărului de angajați, în 2025, 45% dintre angajatorii din IT și telecom preconizează reduceri de personal, comparativ cu 0% în 2024, potrivit studiului PwC din ianuarie, citat mai sus. Schimbarea bruscă a pieței nu a adus cu sine doar disponibilizări, dar și o limitare masivă a recrutărilor sau restructurări ale echipelor existente.
Un exemplu grăitor al trendului este Amazon România, care a decis să închidă operațiunile AGI Data Services, afectând 400 de angajați din Iași și București. Potrivit companiei, măsura a fost luată după o analiză a eficienței centrelor sale de date și ca parte a unui proces mai amplu de optimizare a costurilor. „După o analiză atentă, am anunțat că analizăm opțiunea de a închide operațiunile AGI (Artificial General Intelligence - n.r.) Data Services din România. Am notificat deja angajații ale căror roluri ar putea fi afectate și ne angajăm să îi sprijinim pe parcursul tranziției", a transmis Amazon consultantului de business Doru Șupeală, în noiembrie 2024.
În paralel, și alte companii mari din IT și software au anunțat reduceri de personal. Cognizant România, unul dintre cei mai mari angajatori din domeniu, a început o nouă rundă de concedieri după o campanie deja începută anul trecut, vizând acum 64 de angajați din București. Deși reprezentanții companiei au explicat că această măsură face parte din procesul „firesc” de ajustare a proiectelor și că foștii angajați ar putea fi reangajați în viitor, disponibilizările din 2025 vin după mai multe etape similare anunțate în ultimii doi ani.
Chiar și la Cluj-Napoca, oraș considerat unul din cele mai mari huburi IT din țară, Wolters Kluwer, furnizor de soluții software pentru domeniul legal și financiar, a renunțat la 10 angajați, reprezentând mai puțin de 2% din forța sa de muncă locală. Compania a transmis că aceste concedieri au fost determinate de „evoluția pieței” și că angajații afectați au primit asistență în procesul de tranziție, amintea Economedia pe 20 ianuarie.
Creșterea rapidă din ultimii ani, susținută de facilități fiscale și un mediu favorabil dezvoltării de centre IT în România, a fost urmată acum de o perioadă de încetinire, iar pe lângă eliminarea beneficiilor fiscale din 2025, companiile din IT se confruntă și cu o scădere a cererii globale pentru servicii de outsourcing, ceea ce afectează inclusiv huburile de dezvoltare software de la noi din țară, susțin analiștii PwC.
În acest context, anul 2025 ar putea aduce noi restructurări în domeniul IT, mai ales în cazul companiilor care depind de proiecte externe și de investiții în noi tehnologii. Deși sectorul rămâne unul dintre cele mai bine plătite și competitive din România, angajații ar trebui să se aștepte la mai multe anunțuri legate atât de disponibilizări, cât și de înghețări masive ale recrutărilor, firmele strângând mult cureaua când vine vorba de scalare în domeniul anul acesta.
Bătaia cu importurile și-a spus cuvântul puternic în industria alimentară atât anul trecut, cât și în 2025. Potrivit datelor din sector, mai multe companii au anunțat deja închiderea unor unități sau reducerea personalului, ceea ce a dus la pierderea unui număr considerabil de locuri de muncă. Unul dintre cele mai afectate județe este Harghita, unde Lactalis, cel mai mare producător de lactate din țară, a decis să închidă fabrica sa din Miercurea Ciuc, ceea ce a dus la concedierea a 100 de angajați. Conform anunțului companiei, producția va fi relocată în alte unități din România, iar angajații au fost informați în prealabil despre măsurile de restructurare. În același timp, sectorul restaurantelor și al serviciilor de alimentație publică a început să resimtă efectele încetinirii consumului, ceea ce a dus la 46 de concedieri în județul Prahova doar în februarie 2025.
Comerțul și distribuția, deși rămân sectoare-cheie, înregistrează la rândul lor reduceri de personal, pe fondul schimbărilor în obiceiurile de consum și al creșterii presiunii asupra retailerilor. Potrivit estimărilor PwC România, în 2025, 17% dintre companiile din domeniul comerțului și distribuției preconizează reduceri de personal, față de 14% în 2024.
Concedierile nu sunt doar la nivel de estimări, ci au avut deja loc în anumite județe, precum și în Capitală, unde 200 de angajați din comerțul cu ridicata au fost concediați în ianuarie, în timp ce în județul Satu Mare 14 persoane au fost disponibilizate luna aceasta. ANOFM a sugerat că reducerile de personal sunt determinate de digitalizarea tot mai accelerată, de competiția ridicată în retail cu produsele de import, dar și de schimbările fiscale care au afectat marjele de profit ale marilor comercianți.
Deși importăm bunuri din străinătate, industria navală se confruntă cu probleme mari. Damen Mangalia, de exemplu, cel mai mare șantier naval din România, a anunțat că până în martie 2025, 295 de angajați vor fi concediați, în condițiile în care Damen și-a anunțat deja insolvența anul trecut. Situația a generat nemulțumiri în rândul angajaților, iar Sindicatul Liber Navalistul avertizează că șantierul se află într-o situație critică și riscă închiderea dacă nu vor fi găsite soluții pentru atragerea de noi comenzi și stabilizarea activității.
„Timpul merge împotriva noastră, iar cele mai bune șanse să supraviețuim și să avem restartul pentru a trăi mai mult, trebuie să reducem personalul cu 295. Este o zi grea pentru noi și îmi e greu să vă anunț asta. Procesul a fost foarte bine gândit pentru a reduce costurile. Chiar după acest plan de măsuri, va fi destul de greu fără proiecte mari”, a declarat la finalul anului trecut Sofien Lamiri, Directorul General al Șantierului naval Damen Mangalia, potrivit Ziua de Constanța.
Sectorul energetic nu este ocolit anul acesta de concedieri, deși investițiile în domeniu au fost masive (amintim că, din cei 9,4 miliarde de euro absorbiți de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, o cotă importantă este destinată adăugării a cel puțin 2.500 MW noi în sistemul energetic național în 2025, iar 900 de milioane de euro trebuie investiți în eficientizarea energetică a locuințelor).
Cu toate acestea, companii precum OMV Petrom a anunțat disponibilizarea a 184 de angajați, o bună parte dintre aceștia fiind din județul Sibiu, începând cu luna februarie, potrivit presei locale. De asemenea, gigantul falimentar CE Oltenia este obligat să reducă posturile de conducere cu 30% și personalul administrativ cu 20% în 2025, în cadrul unui plan mai amplu de restructurare, deși până în prezent nu a fost comunicată o cifră exactă a concedierilor.
Și în sectorul serviciilor financiare au început deja o serie de disponibilizări care vor continua, chiar dacă în pas mai puțin alert, pe tot parcursul anului. ANOFM relatează că în județul Ilfov 112 angajați din domeniul intermedierilor financiare au fost concediați în luna ianuarie 2025, iar PwC România arată că 13% dintre companiile din sectorul financiar estimează reduceri de personal în acest an.
Dacă în criza din 2008-2010 statul a intervenit cu măsuri de sprijin și stimulente pentru angajatori, în prezent, răspunsul guvernamental pare să lipsească, iar perspectivele pieței muncii rămâne fără soluții imediate. Judecând după ritmul anunțurilor din primele două luni ale anului, 2025 ar putea deveni cel mai dificil an pentru angajați din ultimii 15 ani, mai ales că în unele sectoare, precum IT și industrie, marile companii continuă să își ajusteze strategiile și să își reducă prezența locală. Pe măsură ce angajatorii operează tăieri drastice de personal, libertatea de alegere a salariaților se restrânge din ce în ce mai mult, iar România riscă să intre într-o spirală de creștere a șomajului și stagnare economică, mai ales în regiunile dependente de industriile afectate.