Efectul Trump asupra Uniunii Europene

Situatia de acum a marilor tari din Europa occidentala, care se vad limitate in aspiratiile lor economice de vointa Americii, seamana cu aceea a noilor sosite in UE.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Melescanu, participa luni la Bruxelles la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) . Potrivit comunicatului oficial, principalele teme de pe agenda de discutii sunt: situatia din Venezuela, Iran, R. D. Congo si evolutiile recente din Fasia Gaza. Nu e greu de inteles catre ce se va indrepta atentia. Iranul a devenit un subiect major pentru Franta si Germania, care au declansat o veritabila campanie menita sa creeze o coalitie anti-SUA cu scopul de a contracara eventualele sanctiuni americane.

In acest context de maxima tensiune si care antreneaza din partea francezilor si germanilor nu doar interese economice majore, ci si sentimentul propriei suveranitati, Romania nu poate juca decat o carte modesta si prudenta. Daca, la Beijing, Angela Merkel s-a limitat la chestiunile economice, la Sankt Petersburg, Emmanuel Macron a ridicat explicit problema suveranitatii si a gradului de independenta pe care il are tara sa fata de Statele Unite. Caci decizia presedintelui Trump de a institui sanctiuni maxime impotriva Iranului se rasfrange si asupra companiilor europene care ar continua sa faca afaceri cu iranienii.

• Macron anunta ca Franta si Rusia trebuie sa lucreze impreuna in Siria si Iran, dupa ce s-a vazut cu Putin si au semnat 50 de contracte
• Greseala lui Trump cand a impus noi sanctiuni Iranului
• Conditiile lui Trump pentru semnarea unui nou acord nuclear cu Iranul
• Iranul pune presiune pe UE: Daca nu faceti asta, atunci vom relua procesul de imbogatire a uraniului

Putem fi siguri ca ironia situatiei a fost bine perceputa in intimitatea Europei, adica in sanul relatiilor dintre tarile mari si cele mici din Uniune. Situatia de acum a marilor tari din Europa occidentala, care se vad limitate in aspiratiile lor de vointa Americii, seamana cu aceea a noilor sosite in UE.

Bulgaria a fost nevoita sa renunte la un proiect extrem de avantajos cu Rusia in domeniul gazelor naturale ca urmare a presiunilor UE (gazoductul South Stream), Ungaria suferise din acelasi motiv si a obtinut cu greu acceptul Uniunii de a construi cu rusii o centrala nucleara, Romania fusese dezavuata cand cautase sa aduca investitii din China samd. In fine, protestele Poloniei in ce priveste noua conducta care va aduce gaz rusesc in Germania prin Marea Nordului (Nord Stream 2) nu au avut nicio urmare. Astazi "cei mari" din UE se simt dintr-o data ca "cei mici". Vor sti sa traga concluziile necesare?

In orice caz, nu trebuie sa ne miram daca la aceste reuniuni, sefii diplomatiilor din tarile Europei Centrale si de Est vor manifesta o secreta malitie in luarile lor de cuvant, cu atat mai mult cu cat cel putin unii dintre ei isi pun astazi mari sperante in relatia cu SUA. In fine, reuniunea de luni, indiferent de modul in care se va desfasura ea, este o excelenta ocazie de a reflecta asupra solidaritatii europene si a intelesurilor pe care notiunea le poate primi, caci "solidaritatea" cu sens unic tinde sa devina o forma de subordonare neconditionata.

Dar, totodata, a discuta despre Iran, situatia din Gaza, Ierusalim si inevitabil relatia cu Statele Unite ("Nu e normal ca Statele Unite sa fie jandarmul economiei mondiale", protesta deunazi ministrul Finantelor din Franta, Bruno Le Maire) este o excelenta ocazie de gandi despre subiectul suveranitatii. Emmanuel Macron a clamat suveranitatea Frantei ceea ce suna ciudat intr-o Europa care si-a propus explicit sa limiteze suveranitatile tarilor participante. El a clamat de asemenea superioritatea multilateralismului in relatiile internationale, dar atunci cand a bombardat Siria impreuna cu SUA si Marea Britanie, s-a purtat el insusi dupa logica unilateralismului.

Sa mai spunem ca intre solidaritate si suveranitate exista o subtila relatie dialectica? Caci tarile aflate in pozitii subalterne nu pot manifesta solidaritate, ele pot doar urma niste instructiuni care, prin natura lor, sunt lipsite de orice semnificatie morala. Numai egalii pot fi solidari intre ei. Sa-i ameninti, de exemplu, pe unguri si pe polonezi cu sanctiuni pentru ca nu primesc cote fixe de refugiati presupune sa-i reduci pe acestia la conditia de executanti, distrugand total insesi conditiile de existenta ale solidaritatii, ca atitudine morala. (In treacat fie spus Romania intai s-a opus cotelor, dupa care s-a speriat si s-a conformat tacit, dar acest lucru nu inseamna solidaritate europeana si, pe buna dreptate, cei care evoca subiectul nu lauda Romania, preferand sa o treaca sub tacere).

Vom vedea cum vor evolua lucrurile pentru ca este posibil ca, in anumite privinte, criza intervenita in relatia cu SUA si dorinta Europei occidentale de a relua dialogul cu Rusia sa domoleasca anumite tensiuni si sa apropie anumite puncte de vedere. Pe de alta parte insa devine mai clar ca, fara o redefinire a raporturilor in sanul Uniunii, nu va exista niciodata o reala solidaritate europeana.

Horatiu Pepine

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...