Sa intelegem America. Pe ce se bazeaza Donald J. Trump?

Unii dintre analistii "copy-paste" din Romania au preluat cu entuziasm, la sfarsitul saptamanii trecute, sintagma: "Donald Trump a schimbat, intr-o saptamana la Casa Alba, o politica externa de 70 ani", facand aluzie la "deturnarea" unui curs ferm al politicii externe americane de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, curs definit prin implicare in dosarele globale si regionale, prin globalizare si internationalizare, prin multilateralism si prin multiculturalism.

Dar ignorantii nostri si rau intentionatii lor refuza sa spuna tot adevarul: lumea s-a schimbat radical in ultimele decade, Occidentul se autodepreciaza, iar lumea emergenta ameninta cu agresivitate "lumea noastra".

Iata, de exemplu, cum arata lumea in 1980: economia globala avea un "PIB agregat" de 11.000 miliarde de dolari, dominata fiind de SUA (2.860 miliarde, 26% din totalul mondial), Japonia (1.100 miliarde, 10% din totalul mondial), Germania, Franta, Marea Britanie; China se afla pe locul 13 cu 200 de miliarde.

In 2015, lumea toata avea un "PIB agregat" de 74.000 miliarde de dolari cu SUA pe primul loc (18.000 miliarde, 24,3% din totalul mondial), urmate de China (11.000 miliarde, 15% din total), Japonia, Germania, Marea Britanie, Franta.

India este deja pe pozitia a opta (cu 2.100 miliarde, 3% din total). Economiile OECD aveau un "PIB agregat" de 8.700 miliarde in 1980 (80% din cel global), astazi au 46.000 miliarde (numai 62% din totalul mondial).

Aceste cifre sunt valabile pentru valorile nominale, caci in metodologie PPP (la paritatea puterii de cumparare), in 2016, China este deja prima economie a lumii cu 21.000 miliarde de dolari (18% din totalul mondial), urmata de SUA (18.500 miliarde, 16% din total) si India (cu 8.700 miliarde, 7,4% din total).

Aceste statistici indica faptul ca America isi pierde din statutul de lider global tocmai componenta dominatiei economice, nu reducandu-si dramatic "felia" din economia globala, ci asistand la cresterea galopanta a ponderii Chinei si Indiei, care au astazi, impreuna, un sfert din puterea economica mondiala.

Dramatic este faptul ca lumea occidentala, economiile democratiilor liberale isi pierd masiv din relevanta si din ponderea la nivelul mapamondului.

Ponderea statelor europene si a aliatilor japonezi, australieni si canadieni se diminueaza vizibil in favoarea statelor emergente precum Turcia, Federatia Rusa, Brazilia, Iran, cele din lumea araba, care se adauga deja-amintitelor China si India.

Astfel, lumea noastra, a democratiilor liberale, majoritatea crestine (cu exceptia Japoniei si Republicii Coreea), a ajuns sa reprezinte mai putin de jumatate din economia lumii, pierzandu-si astfel si o mare parte din influenta politica si culturala.

Aceasta pierdere are la baza un proces pe termen lung, care se accentueaza si se dinamizeaza si care nu a fost oprit nici macar de intrarea in clubul democratic a statelor recent eliberate din Europa de Est.

Pierderea de relevanta economica este cauza unor retrageri pe fronturile influentei politice si culturale.

Lumea noastra, asa cum o stim, se retrage si este invadata rapid, sub steagul multiculturalismului, de identitati straine si nemiloase. Occidentul a contribuit, complice, la propria "minorizare geopolitica", asistand pasiv la o demografie dezolanta, renuntand la crestinism si la orice alta marca a identitatii.

Statele Unite au fost cucerite (si ele) de ideologiile gauche-iste care au impus o artficiala corectitudine politica si au reprimat orice incercare de a lupta pentru suprematia Americii.

In aceasta cheie trebuie citita "intoarcerea de curs" anuntata si inceputa de administratia Trump.

Aceasta "intoarcere de curs geopolitic" se petrece pe 5 fronturi:

• Renuntarea la principiul multilateralismului in comertul mondial;
• Instituirea controlului imigratiei pentru evitarea luptei anti-teroriste pe propriul teritoriu;
• Instituirea de granite fizice "puternice" la frontierele nesigure si permeabile;
• Readucerea industriei manufacturiere inapoi in America;
• Readucerea nivelurilor de crestere robusta a economiei pentru a castiga o dinamica comparabila cu a lumii emergente.

Angajamentul lui Donald J. Trump pe aceste cinci fronturi, lesne se poate observa, nu indica nicidecum retragerea Americii din postura de lider, ci, dimpotriva, sensul politicii noii administratii este recastigarea controlului de catre Statele Unite asupra evolutiilor globale si redobandirea rolului de lider influential si cultural de catre cea mai mare democratie liberala a lumii.

Toate temele majore ale lui Trump sunt subsumate efortului de a reinventa un lider global veritabil, de a intoarce pe fruntea Statuii Libertatii coroana de campion.

Trump si cei care il sustin au intuit ca slabirea hegemoniei americane asupra cursului istoriei globale va determina intrarea lumii in alta paradigma decat cea a lumii noastre si, mai ales, iesirea din paradigma democratiei clasice, a capitalismului si asumarea unui nou model de dezvoltare, strain cu totul spiritului transatlantic.

Trump a observat corect ca lumea incepe sa se supuna unui model de inspiratie asiatica, cu o democratie cel putin originala, cu piete semi-libere, cu dirijarea economiei de catre state dominate de partide unice sau cvasi-unice, model care nu a reusit pana astazi sa aduca prosperitate generalizata sau domnia clasei de mijloc, ci dimpotriva a indus inegalitati, abuzuri si relativizarea libertatilor economice si civile.

Atunci cand Trump vrea sa refaca mare America, el vrea sa reintoarca lumea spre modelul clasic al civilizatiei bazat pe democratie politica absoluta, pe domnia legii, pe capitalismul clasic si, mai ales, pe valorile crestine (vezi si resuscitarea politicilor anti-avort).

Trump renunta la masca ipocriziei si face din America aparatorul celor agresati si urgisiti in ultimii ani: al crestinilor masacrati in Orientul Mijlociu, al intelectualilor crestini marginalizati de corectii politici, al americanilor saraciti de politicile aventuriere ale stangii.

Dar pe ce se bazeaza noul presedinte american?

Cel mai controversat proiect al sau este "o impenetrabila, concreta, inalta, puternica, superba granita sudica", un zid lung de 1.000 de mile. Acest proiect este sprijinit de majoritatea americanilor inca din 1995, de cand fostul presedinte Clinton demara eforturile de control al imigratiei; 64% dintre americani isi doresc acest zid (87% dintre republicani si 44% dintre democrati), iar Congresul a votat inca din 2006 "Security fence Act" (legea prin care zidul poate fi finantat si care a finantat gardul care acum marcheaza granita cu Mexicul pe lungimea a 650 mile), lege de altfel sustinuta de senatorul (pe atunci) Barack Obama si de vocalul lider al minoritatii din senat, Chuck Schumer.

Al doilea proiect controversat, interzicerea temporara a intrarii pe teritoriul SUA a cetatenilor a sapte state musulmane, are la baza faptul ca in sase din acele state guvernul nu controleaza aproape deloc teritoriul national si granitele (toate avand prezente teroriste importante pe propriul teritoriu), iar al saptelea stat, Iranul, face parte din lumea emergenta care ameninta direct suprematia americana, fiind rivalul cel mai de temut pentru singura putere regionala democratica din Orientul Mijlociu, Israelul, primul aliat non-NATO al SUA.

Aici Trump se bazeaza pe sentimentele americanului de rand, dominat de teama ca America sa nu fie impanzita cu "insule de fundamentalism islamic", precum Franta sau Belgia.

In fine, in domeniul economic, Trump se bazeaza pe realitati neplacute:

• scaderea ponderii clasei de mijloc
• cresterea deficitului comercial al SUA cu China si Mexic (in special)
• atingerea de niveluri alarmante ale deficitelor

precum si pe sentimentul general de revenire firava dupa criza:

• cea mai mica rata de participare pe piata muncii din 1970
• una din cinci familii americane fara niciun membru pe piata muncii
• cea mai mica secventa de sapte ani de crestere a PIB (2,1% anual) din 1940 incoace
• cea mai scazuta rata de proprietari de case (62%) din 1975
• defictul comertului cu bunuri a atins 800 miliarde USD doar in 2015
• datoria publica s-a dublat pe perioada mandatelor Obama
• salariul orar a ajuns, in termeni reali, mai mic decat in 1973

Cu alte cuvinte, America nu mai este ce-a fost: marele motor al lumii.

Si, atunci, Trump se bazeaza pe faptul simplu ca, adresandu-te problemelor reale, mari si determinante ale Americii, poti intoarce trendul de depreciere a puterii globale americane si pe faptul ca lumea occidentala are nevoie de acelasi lider puternic si determinant.

Pentru ca tarile vestice vor fi, de fapt, primele beneficiare ale renasterii grandoarei americane, ele fiind si primele partenere comerciale, politice si culturale ale SUA, dar si principalele tinte ale investitiilor americane.

Se mai bazeaza pe ceva Donald Trump, pe increderea pietelor in politicile sale: daca pe 7 noiembrie 2016 valoarea Dow Jones Industrial Average era de 17888, pe 25 ianuarie 2017 valoarea acestui indice a trecut de pragul istoric de 20000, dupa asa-numitul "Trump rally"...

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput alături de gameri profesioniști

Razer a lansat noul model de mouse Viper V3 Pro, conceput în colaborare cu unii dintre cei mai buni jucători de esports, inclusiv Zachary „zekken” Patrone, campion și MVP al turneului...

China abandonează Rusia: Se salvează de frica SUA, după ce a primit o lovitură majoră

Cele două națiuni, China și Rusia și-au întărit alianța, iar Xi Jinping și Vladimir Putin au făcut schimb de vizite în capitalele lor în ultimul an pentru a-și reitera angajamentul...