Trump in Orientul Mijlociu: haos sau pace?
Citeste toate textele scrise de Ovidiu Raetchi pentru Ziare.com
La o prima privire, pare cea mai eficienta tema de politica externa: transarea disputelor israeliano-arabe iti rezolva imediat "chestia aia cu istoria" (cum spunea, pare-mi-se, Bush Jr) si te transforma intr-un mare negociator. Fiecare presedinte american, de altfel, si-a incercat norocul - spre sfarsitul mandatului - in acest domeniu. Degeaba, ce-i drept.
Trump o va face de la inceput. Asa cum spuneam mai sus, el va fi obligat de profesionisti sa se retraga din teme mai subtile si mai riscante militar - Orientul Mijlociu ramanand singurul spatiu disponibil. Acolo va incerca el sa-si refaca imaginea printr-o "lovitura de geniu". Va miza masiv, foarte probabil, pe sprijinul ginerelui sau, Jared Corey Kushner, un evreu ortodox (de formatie liberala, totusi) pe care si-l doreste in mod oficial consilier pe probleme de politica externa.
Marea intrebare ramane daca primul pas al lui Trump va fi - asa cum a anuntat insistent in campania electorala - mutarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Acest demers, pe care ambasadorul ales de noul presedinte, David M. Friedman, l-a reconfirmat recent, implica admiterea ideii ca Ierusalimul este Capitala Israelului, lucru care va genera o reactie energica in toata lumea araba. Ce va oferi la schimb palestinienilor diplomatia americana pentru a nu risca un razboi in zona?
Teoria lui Martin Indyk, ambasador al lui Clinton in Israel si expert de zona pentru Obama, este ca exista o singura cale pentru ca acest pas extrem de indraznet (mutarea Ambasadei la Ierusalim) sa se dovedeasca profitabil: oferirea unei solutii similare pentru palestinieni. Ambasada SUA pentru Palestina mutata in Ierusalimul de Est. Israel face din Ierusalimul de Vest Capitala sa, Palestina face din Ierusalimul de Est Capitala sa. Fiecare pastoreste comunitatea proprie de cate 300.000 locuitori, in timp ce Orasul Vechi, cel care gazduieste Locurile Sfinte ale iudeilor, crestinilor si arabilor, este supervizat de un mecanism international (inclusiv actuala varianta iordaniana).
E o solutie pe care Clinton si Kerry au oferit-o deja. Fara succes. De aceasta data, diferenta consta in ritmul miscarilor: prin mutarea Ambasadei la Ierusalim, Trump deschide balul fara sa mai ceara parerea nimanui - partile sunt obligate sa accepte negocieri.
Daca pana acum problema Ierusalimului a fost intotdeauna lasata la urma in fiecare runda de dezbateri, fiind considerata mult prea sensibila (ca si problema granitelor si a drepturilor refugiatilor de a reveni) de aceasta data discutia incepe tocmai de la tema cea mai grea.
Trump poate propune, pentru a fi convingator, argumenteaza Indyk, un summit pe subiect la care sunt invitati lideri precum presedintele Abdel Fattah el-Sisi (Egipt) si regele Abdullah al Iordaniei, prieteni asumati ai Statelor Unite. Fara indoiala ca Siria lui Bashar al-Assad ar fi dispusa la multe compromisuri pentru a fi reluata in seama, fie si platonic, de diplomatia americana. Aflata intr-un moment critic in lupta sa regionala cu Iranul, incercand sa-si redobandeasca relatia privilegiata cu SUA, Arabia Saudita s-ar dovedi la randul sau impaciuitoare.
Una dintre cele mai dificile probe pentru Trump, in aceste conditii, este obtinerea acordului israelian pentru un astfel de plan. Pozitionarile sale puternic pro-Israel in contextul protestului ONU in chestiunea asezarilor din Palestina si pozitia simbolica aleasa pentru ginerele sau nu vor fi suficiente. Israelul va accepta a two-state solution numai in masura in care va fi interesat in mod real sa evite o capcana demografica (care ar face din evrei o minoritate de 40% intr-un stat unic).
Merita urmarit, fara prejudecati, daca este cumva posibil ca un mogul nerafinat politic, forjat in simplitatea negocierilor pentru bani si a replicilor bombastice pentru show-uri TV, sa obtina totusi in negocieri ceea ce generatii intregi de politicieni cu pedigree nu au reusit: o pace durabila israeliano-palestiniana.
Despre ce vrei sa scriem?
Articol citit de 7834 ori
Sa ne amintim: in Orientul Mijlociu nu exista pace de 70 de ani,
de atunci exista conflictul israeliano-palestinian.
Chestia cu 2 capitale in Ierusalim (Est si Vest) pentru ambele popoare, nu e noua.
A mai fost ceva asemanator: Vest- si Est-Berlin, 2 capitale pentru cele 2 state germane. Dar acolo nu era vorba de religie.
Parerea mea: vine si pleaca si acest presedinte, DJ T, situatia nu se schimba in Ierusalim.
cop taica, a mai fost asa ceva nu numai la nemti,
ci chiar in Israel. Dupa razboiul din '48 si proclamarea Statului Israel, capitala evreilor a fost stabilita in Ierusalimul de Vest. Ierusalimul de Est a ramas stapanit de arabii palestinieni, find considerat capitala acestora. Practic, ca si-n cazul Berlinului, existau doua capitale in acelasi oras, Ierusalim. Una evreiasca in partea de est si una palestiniana in cea de vest. Linia de demarcatie era aproximativ de-a lungul actualului bulevard Hayim Barlev si se intindea de la Orasul Vechi pana in nordul Ierusalimului. Unele din vechile cazemate din beton, evreiesti, au ramas si azi de-a lungul bulevardului, ciuruite de gloante si purtand diverse inscriptii vopsite, de genul: "Ne vom opri pe Muntele Maslinilor" (acesta fiind in partea de est, deci sub ocupatie palestiniana). Dupa razboiul de sase zile din '67, evreii au ocupat si partea estica a Ierusalimului, devenind stapani peste intregul oras. Dar pana atunci, timp de 19 ani, in Ierusalim au functionat doua capitale, asa cum spuneam. Cea a Israelului evreiesc si cea a Palestinei arabe.
In prezent, statele internationale (nu toate, dar cele principale da) recunosc drept capitala a Israelului orasul Tel Aviv. De aceea cam toate ambasadele sunt acolo. Insa capitala de facto (chiar fara recunoasterea internationala) este la Ierusalim. Acolo e Guvernul, Knessetul (Parlamentul israelian), Rabinatul si toate marile institutii ale statului. In acelasi timp, capitala oficiala a Autoritatii Palestiniene este la Ramallah, in Cisiordania, insa palestinienii continua sa considere Ierusalimul ca fiind capitala lor.
Si de fapt aici e buba, amice cop. Pana la urma, evreii au statul lor, iar palestinienii au de asemenea statul lor, consfintit prin acordurile de la Oslo din 1993 si cuprinzand Cisiordania si Fasia Gaza. Ar putea sa-si vada fiecare de treburile lor si de statul lor propriu. Dar batalia mare e pentru Ierusalim. Acolo e focarul disputelor. E oras sfant pentru ambele tabere. Pentru evrei e locul unde Abraham (Avraam) a fost pus la incercare de Dumnezeu-Yahveh sa-l sacrifice pe fiul Isaac, locul de capatai de unde s-a raspandit mai apoi credinta lor. Pentru musulmani e al doilea oras sfant dupa Mecca, e locul de unde profetul Mahomed a savarsit Mi'raj, urcarea la cer, unde Allah in persoana i-ar fi dictat forma finala a Coranului. Prin urmare, fiecare din parti ar vrea ca orasul lor sfant sa fie in posesia lor si numai a lor. Asa cum ai sesizat si tu, aici nu e vorba de o simpla disputa teritoriala, ci de una profund religioasa. Si cand e vorba de religiile lor, evreii si palestinienii sunt inversunati si de neclintit.
De aceea, parerea mea e ca si a ta: niciun presedinte din lume nu ar putea sa schimbe vreodata cu ceva situatia din Ierusalim, si nici conceptiile religioase ale evreilor si-ale palestinienilor privind pretentiile de stapanire deplina a Ierusalimului.
cred ca glumiti
glumiti mai tare decatha ha ha
Spectacol dezolant
Pe noi ne preocupa presedintele SUA, si in timpul asta, in Romania noastra inundata de oameni lasi, lipsiti de de caracter, se pregaresc atacuri sistematice la presedintele tarii.
La postul RomaniaTv, Corina Dragotescu tocmai a incheiat o emisiune abjecta, in care isi incita invitatii (acad Razvan Teodorescu, Bogdan Ficeak, D-tru Pelican, Marius Pieleanu) sa-l atace in mod josnic pe Iohannis.
Motivul - denuntul demn de un pacatos de turnator al fostei securitati, facut de Varujan Vosganian, despre casele presedintelui, indemnuri sa-i verifice averea.
Singurul care si-a pastrat omenia a fost Pieleanu si, oarecum, R Teodorescu. Cel mai dezgustator – Pelican, urmat de Ficeak. Moderatoarea - de o jos.nicie rara.
Ma mir ca nu-i cunoasteti deja pe toti cei care apar la rtv
Atat dragotescu cat si ceilalti s-au manifestat de multe ori astfel, nu-i nicio surpriza ...
Adică, optimist, că mai rău de așa nu se poate, sau optimist,
că se poate?!