Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) riscă să afecteze anchetele în curs, inclusiv cea împotriva liderului rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina, avertizează Uniunea Europeană.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Executivului european, sancțiunile „reprezintă o provocare gravă la adresa muncii CPI, cu riscul de a afecta anchetele şi procedurile în curs, inclusiv privind Ucraina, ceea ce ar avea un impact asupra anilor de eforturi vizând să garanteze responsabilitatea în întreaga lume”.
Începând din martie 2022, CPI anchetează acuzații de crime de război în Ucraina și a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin, acuzat de deportarea de copii ucraineni în Rusia, arată Libertate.ro.
Trump a semnat joi un ordin executiv ce prevede sancțiuni împotriva CPI, inclusiv interzicerea intrării în SUA a personalului Curții și înghețarea activelor acestora. Acesta a declarat că CPI a acționat „ilegal și fără fundament împotriva Americii și a aliatului nostru Israel”, referindu-se la ancheta Curții în legătură cu crimele de război comise în conflictele din Orientul Mijlociu, inclusiv în Gaza.
Trump a adăugat că CPI creează un „precedent periculos” și a criticat anchetele în curs, inclusiv cele legate de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care au dus la emiterea unui mandat de arestare împotriva acestuia.
În replică, CPI a condamnat sancțiunile, subliniind că aceste măsuri „vizează să-i afecteze activitatea judiciară independentă și imparțială”. „Curtea își susține ferm personalul și se angajează să continue să facă justiție și să redea speranța milioanelor de victime nevinovate ale atrocităților din lume”, au declarat reprezentanții Curții.
De asemenea, mai multe state europene și organizații internaționale au protestat vehement față de măsurile impuse de administrația americană. Ravina Shamdasani, purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, a afirmat că „susținem pe deplin munca independentă a Curții, un element esențial al infrastructurii drepturilor omului”. Olanda, gazda CPI, și Franța și-au exprimat și ele regretul, subliniind importanța continuării activității independente a Curții pentru a lupta împotriva impunității.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „CPI garantează obligația de a da socoteală pentru crime internaționale și le permite victimelor din întreaga lume să se exprime. Ea trebuie să-și continue liber lupta împotriva impunității în lume”. La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a condamnat sancțiunile impuse de Trump, subliniind că acestea amenință independența Curții și întregul sistem de justiție penală internațională.
Aceste sancțiuni vin într-un context politic tensionat, după o vizită a premierului israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, în urma căreia Trump și-a anunțat intenția de a prelua controlul asupra Fâșiei Gaza, transformând-o într-o „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Netanyahu a mulțumit lui Trump pentru „acest decret îndrăzneț”, considerându-l o apărare a suveranității celor două țări și a militarilor lor.
Ministrul israelian de Externe a reafirmat, la rândul său, că CPI este o instituție „nelegitimă”. De cealaltă parte, Ungaria și-a exprimat sprijinul pentru măsurile luate de Trump, iar șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, a declarat că CPI s-a transformat într-o „unealtă politică părtinitoare” care „a discreditat întregul sistem internațional de justiție”. În urma acestui context, Ungaria a anunțat că va reevaluează relația sa cu CPI.