Decizie de ultimă oră a Parchetului General. Ce se întâmplă mai departe cu Dosarul Mineriadei din 1990 VIDEO

Joi, 25 Aprilie 2024, ora 17:22
3272 citiri
Decizie de ultimă oră a Parchetului General. Ce se întâmplă mai departe cu Dosarul Mineriadei din 1990 VIDEO
Parchetul continuă cercetările în dosarul Mineriadei FOTO Facebook/File de Istorie

Parchetul general a anunțat joi, 25 aprilie, continuarea urmăririi penale în dosarul Mineriadei față de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, Vasile Dobrinoiu și Petre Petre.

Acuzațiile din dosar sunt de infracțiuni contra umanități, conform G4Media.ro.

”Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorii militari din cadrul Secției parchetelor militare au dispus, la data de 19.04.2024, efectuarea în continuare a urmăririi penale, față de:

Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,

– Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor, viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,

– Măgureanu Virgil, la data faptelor, director al Serviciului Român de Informații,

– Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,

sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (cel puțin 2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (cel puțin 1315 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (cel puțin 1214 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 f) (cel puțin doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (cel puțin 800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (cel puțin 715 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

(r) Dobrinoiu Vasile, la faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (cel puțin 1 subiect pasiv secundar), lit. g (cel puțin 418 subiecți pasivi secundari ), lit. j (cel puțin 418 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

(r) Peter Petre, la data faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (cel puțin 735 subiecți pasivi secundari), lit. j cel puțin 735 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Din probatoriul administrat până în prezent a reieșit următoarea situație de fapt:

În luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică.

În acest context, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Pentru disimularea atacului, a fost construit un scenariu cu scopul ca adevăraţilor atacatori să li se piardă urma. O componentă importantă a acestui scenariu a constituit-o comunicarea publică, manipulativă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice.

Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului – Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea numitului Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.

Din actele administrate de procurori a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil, alături de alte persoane cu putere de decizie, jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înțelegere.

Începând cu data de 13 iunie 1990, suspecții au pus în practică o acțiune represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:

- moartea prin împușcare a 4 persoane;

- violul a 2 persoane;

- vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1315 persoane;

- persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1214 persoane.

Astfel, în dimineața zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediile Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în unitatea militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanență sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistență medicală adecvată și fiind supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).

Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitate actelor de urmărire anterior efectuate.

Menționăm că în cauză urmărirea penală se efectuează și față de alte persoane, urmând să furnizăm noi informații în momentul în care acest lucru va fi posibil.

Precizăm că măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, care nu înfrâng în niciun fel principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Quarterly Report - Editia 4

Costurile de repatriere pentru românii morți în străinătate vor fi suportate de Guvern. Senatul a adoptat proiectul. Urmează Camera Deputaților
Costurile de repatriere pentru românii morți în străinătate vor fi suportate de Guvern. Senatul a adoptat proiectul. Urmează Camera Deputaților
Proiectul legislativ privind suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi modificarea Legii 198/2008...
Cum a reacționat Răducu Mazăre la anunțul eliberării tatălui său. ”Am învăţat că nu trebuie să avem aşteptări”
Cum a reacționat Răducu Mazăre la anunțul eliberării tatălui său. ”Am învăţat că nu trebuie să avem aşteptări”
Răducu Mazăre s-a arătat foarte fericit de vestea eliberării tatălui său și a precizat că va merge cu familia să să-l aștepte pe Radu Mazăre la ieșirea din închisoare. Instanța a...
#dosar Mineriada 1990, #cercetari dosar mineriada, #Mineriada 13 15 iunie 1990, #Petre Roman dosar Mineriada, #Gelu Voican Voiculescu Mineriada, #Adrian Sarbu Dosarul Mineriadei, #Ion Iliescu mineriada , #Mineriada