Un număr de 19 jandarmi sunt așteptați la Parchetul General să dea declarații în fața procurorilor Secției Parchetelor Militare în intervalul 15-21 iunie, în Dosarul 10 August 2018. Printre altele, ei trebuie să dea detalii cu privire la muniția pe care au folosit-o împotriva protestatarilor, în condițiile în care, oficial, jandarmii erau dotați doar cu niște grenade lacrimogene, care nu ar fi putut provoca arsurile și rănile pe care le prezentau unii manifestanți.
Cei 19 sunt citați în cauza în care foștii șefi ai Jandarmeriei – colonel Sebastian Cucoș, colonel Ionuț Cătălin Sindile, comisar-șef poliție Mihai Chirică și maior Laurențiu Cazan – sunt deja cercetați pentru abuz în serviciu și participație improprie la purtare abuzivă.
„Procurorii au extins urmărirea penală în dosarul 10 august 2018, deschis la solicitarea lui Ioan Crăciuneanu, cu sprijinul Declic. 19 jandarmi, printre care 3 colonei, sunt cercetați pentru represiunea violentă. Ei află chiar în aceste momente acuzațiile și pot să dea declarații”, anunță comunitatea Declic.
După intervenția jandarmilor, peste 400 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, iar pe rețelele de socializare au apărut numeroase înregistrări video ale unor momente în care jandarmii lovesc cu brutalitate protestatari care sunt cu mâinile ridicate și nu au manifestări violente.
Cei 19 jandarmi sunt programați pentru audieri în felul următor:
În data de 15.06.2022
În data de 16.06.2022
În data de 17.06.2022, de la ora 10.00
În data de 20.06.2022, de la ora 14.00:
În data de 21.06.2022:
În ordonanța de clasare a Dosarului 10 August, se susține faptul că „singurul element de muniție utilizat de Jandarmeria Română în data de 10.08.2018, apt să explodeze și să antreneze în mișcare bucăți compacte – preponderent din cauciuc moale care nu sunt incandescente și a căror arie de împrăștiere era redusă – a fost grenada de mână cu efect iritant-lacrimogen/acustic (GMIL).
Cu toate acestea, din concluziile atestate în cuprinsul certificatelor medico-legale eliberate unui numar de 21 de persoane, mecanismele generatoare ale leziunilor traumatice constatate au fost descrise în termenii:
„Nu a fost efectuată în faza de urmărire penală o expertiză criminalistică care să lămurească pe deplin măsura în care elementele de muniție folosite de Jandarmeria Română în ziua de 10.08.2018 și în noaptea de 10/11.08.2018 puteau fi apte a exploda și a genera astfel particule/schije supraîncalzite/fragmente/flacără dar și măsura în care puteau provoca leziuni atât de grave participanților la protest. (…) În aceste condiții, probele administrate în faza de urmărire penală în dosarul nr. 2122/D/ P/2019 al DIICOT nu sunt suficiente pentru a considera deplin lămurite faptele legate de organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018 desfășurat în Piața Victoriei din București”, se arată în motivarea instanței.
„Din analiza actelor de urmărire penală efectuate în cauză rezulta bănuiala rezonabilă că, folosindu-se de funcţiile pe care le deţineau, suspecţii col. Cucoş Gheorghe-Sebastian şi col. Sindile lonuţ-Cătălin, l-au ajutat pe suspectul mr. Cazan Laurenţiu să creeze aparenţa unei acţiuni legale de restabilire o ordinii publice, participând în mod activ, prin ordinele date, la conducerea operaţiunilor de evacuare a protestatarilor din Piaţa Victoria. Soluția de clasare adoptată de procurorul de caz nu este susținută de materialul probator, fiind evident faptul că și un alt ofiter superior în afara comandantului acțiunii a dat ordine efectivelor de jandarmi, inclusiv la ora 23:08 cand a început interventia în forță”, se arată în documentul citat.
Instanța a analizat comunicările dintre jandarmi din seara respectivă, după declasificarea înregistrărilor. Așa a ajuns judecătorul la concluzia că Laurențiu Cazan care folosea indicativul radio „Leul 123” a ordonat unui jandarm încă neidentificat, cu indicativul „Inima”, să procedeze la evacuarea în forță a Pieței Victoriei.
„Contrar celor reţinute de procuror, probatoriul administrat demonstrează că acţiunea de intervenţie în forţă nu era necesară, iar ordinul dat de suspectul mr. Cazan Laurenţiu la ora 23.08 a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 33 şi 37 din Legea nr. 550/2004 care prevăd că folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29 se face în mod gradual, nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive, ori pentru neutralizarea acţiunilor ilegale, şi va înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat”, arată judecătorul.
Instanța a mai concluzionat că procurorii n-au acordat suficientă atenție manierei în care Jandarmeria a răspuns solicitărilor ulterior intervenției brutale din 10 august 2018. Astfel, judecătorului nu i-a scăpat faptul că unii jandarmi își acoperiseră datele de indentificare de pe căști cu bandă adezivă, iar în documente au fost trecute date inexacte.
„Urmărirea penală nu a lămurit de o maniera suficientă nici împrejurările legate de neluarea măsurilor pentru ca, anterior executării misiunii din data de 10.08.2018, în zona Piaţei Victoriei din Bucureşti, toţi militarii jandarmi să poarte căşti inscripţionate cu numere de identificare care să corespundă poziţiei ocupate în cadrul batalionului, detaşamentului şi grupei de intervenţie, deşi era previzibil, pentru orice persoană, că în acest mod nu vor putea fi individualizate acţiunile fiecărui militar. De altfel, ulterior evenimentelor din 10 august 2018, în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în cauză cu privire la faptele de violenţă exercitate în cursul intervenţiei, au fost întocmite documente oficiale cu conţinut inexact, în care nu au fost cuprinse menţiuni privind identitatea militarilor care au purtat, în timpul intervenţiei, căştile de protecţie ale căror numere de identificare inscripţionate fuseseră acoperite cu bandă adezivă”, mai reține judecătorul.
Marilena S, martor ocular la violențele din 10 august 2018, a relatat imediat după incidentele violente că jandarmii începuseră să folosească lansatoarele de grenade lacrimogene încă de la ora 20.00
„Atmosfera era înfricoşătoare, văzând jandarmii cu uniforme negre şi albastre. Se echipaseră. Eu am mai mers acasă, am mai mers la capelă fiind aici, aproape. Din bucătărie se auzeau cum ei deja trăgeau cu acele …lansatoare, nu ştiu, că am şi în geantă (n.r. – un cartuş), vi-l arăt…Şi de atunci am zis: eu trebuie să fiu acolo. Şi am fost. Eram pe Şoseaua Kiseleff, pe trotuar la trecerea de pietoni pe partea cu Muzeul Antipa aproape de girafă”, povesteşte Marilena S.
În zona repsectivă protestatarii manifestau paşnic însă cu toate acestea jandarmii au intervenit şi au alungat cu gaze lacrimogene.
„Toată lumea din jurul nostru era foarte paşnică: nu se afla absolut nimeni care să dea cu ceva spre jandarmi, să îi bruscheze. Din contră, ei (n.r. – jandarmii) au venit pe trotuar şi ne-au alungat. Ne-am retras pe iarbă. În primul flanc erau jandarmii cu câini lupi, după aceea jandarmii călare şi în spatele lor erau mascații cu butelii şi ce m-a impresionat cel mai mult: cum şi-au pus scuturile şi băteau cu bastoanele în ele. Înaintau. În timpul ăsta, se tot trăgea cu acele lansatoare. N-au comunicat nimic, doar că ne-au împrăştiat pe noi de pe trotuar, pe iarbă”, a declarat femeia.
„De la acele gaze eu nu mai puteam să vorbesc, mă ustura gâtul. Începusem să răguşesc, nurorii mele i s-a făcut rău, iar băiatul cel mare nu mai vedea, îl usturau ochii. Am decis să plecăm. Ne-am retras, am început să fugim spre casă. Lumea era deja alarmată: asta se întâmpla la 20:30 de minute. Ei trăgeau cu acele bombe, ce au ei, cum s-or numi”, a mai spus Marilena S.