Avocata lui Dragnea dezvaluie miza in cazul procurorilor delegati: magistratii din dosarele Belina si Tel Drum si revizuirea unor sentinte

Avocata Maria Vasii a explicat cum a contestat la DNA, inainte ca ministrul Justitiei, Tudorel Toader, sa ridice problema procurorilor delegati, modul in care au fost numiti in functie mai multi procurori, printre care Alexandra Lancranjan, care face ancheta in dosarul Tel Drum-Liviu Dragnea, Mihaela Beldie, care a facut rechizitoriul in cazul Belina-Sevil Shhaideh si Jean Uncheselu, care ocupa o functie de conducere in cadrul DNA.

Maria Vasii a facut aceste precizari marti seara, la Romania TV. Ea a vorbit despre salariul mai mare incasat de un procuror cu grad de Parchet General, asa cum sunt cei de la DNA. In plus, Vasii a pus in discutie actele procedurale facute de procurorii care au fost delegati la DNA si sustine ca acesta ar fi un motiv de revizuire a unor sentinte.

"La randul nostru am contestat legalitatea lucrarilor de urmarire in cele doua dosare cunoscute de dumneavoastra. Dosarul Belina, in care urmarirea penala a fost instrumentata de doamna Beldie. A fost adusa la randul ei pe acest sistem in DNA.

Si, de asemenea, am contestat calitatea doamnei Lancranjan, cea care instrumenteaza urmarirea penala in dosarul cunoscut de dumneavoastra ca dosarul Tel Drum.

Pentru ca, spunem noi, o dovada de, sa zicem, neglijenta in modul in care este transmis in spatiul public mesajul ca lucrarile sunt corecte vine chiar din eludarea Legii de organizare judiciara, in ceea ce priveste luarea acestor procurori fara a-i trece prin filtrul CSM", a afirmat avocata.

De ce nu ar fi obiectivi

Maria Vasii a sustinut ca aceasta cale, a delegarilor, prin care au fost luati procurori cu grad de judecatorie si au fost promovati direct la Parchetul General, la DNA, ar fi de natura a influenta impartialitatea si obiectivitatea magistratului.

"Si mai vreau sa aveti in vedere un aspect. Un procuror care este delegat de la o structura inferioara, la Parchetul Inaltei Curti, deci la DNA, primeste drepturi salariale echivalente rangului de procuror de Inalta Curte.

Deci spunem noi ca acest bonus suplimentar, diferenta de salariu si toate sporurile pe care le incaseaza pot fi de natura de a influenta impartialitatea si obiectivitatea procurorului, pentru ca este un castig material substantial.

Si spunem noi ca, pe buna dreptate, clientii nostri sunt ingrijorati cu privire la obiectivitatea procurorilor. Ma gandesc ca un procuror care este dus intr-o structura superioara si care primeste instrumentarea unui dosar important va face orice pentru a justifica salariul pe care-l incaseaza.

Sa mai aveti in vedere si faptul ca, dupa instrumentarea unor dosare cunoscute in spatiul public, procurorii primesc de asemenea si un altfel de bonus, nepatrimonial, acesta tine de cariera. Tot din spatiul public am aflat ca acesti procurori, chiar daca sunt trimisi inapoi la structurile din care au venit, primesc functii de conducere. Cred ca nu este corect sa asistam la o asemenea incalcare a legii", este punctul de vedere exprimat de avocata.

In plus, Maria Vasii a explicat si de ce a fost contestat Jean Uncheselu, procuror sef birou: "Noi am contestat si modul in care a fost avansat domnul Uncheselu, in cazul unui fost coleg al lui de birou, un alt procuror, care a fost exclus din magistratura si condamnat la o pedeapsa de 6 luni cu suspendare".

Pune in discutie revizuirea sentintelor

Realizatoarea TV a intrebat-o pe Maria Vasii ce se intampla cu anchetele facute de acesti procurori, pe care ii contesta, ce se intampla cu dosarele, daca se constata ca ar fi fost detasati ilegal.

"Ati pus foarte corect aceasta problema. Fiind acte de urmarire instrumentate cu nerespectarea unor forme imperative prevazute de lege, sigur ca persoanele condamnate chiar au dreptul pana la ultima zi de executare a pedepselor sa ceara revizuirea acestor hotarari.

Insa, ca o cerinta de instrumentare a unei actiuni de revizuire, trebuie sa ai acces la dovada. Ori acest acces la dovada ne este ingradit", a sustinut Maria Vasii.

Jurma, despre "viciile" de ancheta

De altfel, sefa interimara a DNA, Anca Jurma, a fost intrebata astazi de reporterul Antena3 daca se pune problema unor vicii in anchetele facute de procurorii care au fost delegati la DNA si care nu aveau vechimea necesara, potrivit noii prevederi din legea 304.

"Nu este vorba de nicio nulitate. Delegarea lor a fost in temeiul legii. Eu i-am gasit in DNA pe acesti procurori. Este vorba de procurori tineri, majoritatea sunt procurori de judiciar, intra in sedintele de judecata.

A fost nevoie de ei. Era nevoie de aceste delegari, procedurile de numire sunt de o durata mai mare....Am inceput sa facem demersurile necesare pentru a face numirile pe functiile de conducere", a precizat Jurma.

SMS-ul lui Toader

Tema respectiva, a procurorilor delegati la DNA, a intrat in atentia opiniei publice dupa ce ministrul Justitiei, Tudorel Toader, i-a trimis un SMS jurnalistei Sorinei Matei, care-l avea invitat in studiou pe procurorul-sef adjunct al DNA, Calin Nistor.

Toader a vrut sa afle cati procurori delegati si cati procurori detasati sunt in DNA. Ministrul a mai scris in SMS ca urmeaza sa adreseze oficial aceasta intrebare DNA. Nistor a afirmat ca, din informatiile pe care le detine, doar 7 din cei 178 de procurori DNA sunt delegati.

Ulterior, ministrul Toader a afirmat ca asteapta de la Calin Nistor "un raspuns corect si complet", mentionand ca sunt, de fapt, 20 de delegari la DNA.

8 ani vs. 6 ani

Potrivit noilor modificari aduse Legii de organizare judiciara (304/2004 - parte din pachetul celor trei legi ale Justitiei, modificata de majoritatea PSD-ALDE-UDMR), procurorii DNA trebuie sa aiba o vechime in magistratura de minim 8 ani.

Anterior, pentru a fi numit la DNA, un procuror trebuia sa aiba o vechime de 6 ani in magistratura.

Procurorul general Augustin Lazar a dispus, luni, incetarea delegarii in cadrul DNA pentru sase procurori, care nu indeplinesc conditia de vechime in functie de minim opt ani, in urma intrarii in vigoare a modificarilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

La momentul numirii, procedura s-a facut cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...