Cea mai recentă mutare a bancherului-spion bulgar în dosarul privatizărilor strategice. Cerința lui Vadim Benyatov la Înalta Curte

Vadim Benyatov – bancherul condamnat de Înalta Curte pentru spionaj în 2015 în dosarul privatizărilor strategice – a pierdut pe 25 ianuarie 2022, la Londra, procesul prin care solicita 89 de milioane de dolari de la Credit Suisse, instituția bancară pe care o reprezenta în România.

Benyatov, pe numele căruia România a emis un mandat de urmărire internațională, susține că vrea să își demonstreze nevinovăția. El cere Înaltei Curți revizuirea deciziei de condamnare și are termen pe 7 martie.

O pedeapsă de 4 ani și 6 luni de pușcărie trebuia să execute Vadim Benyatov în România, în Dosarul Privatizărilor Strategice. El a fugit din țară, discret, înainte să fie condamnat, deoarece instanțele i-au redus măsurile preventive de la arest, la control judiciar, apoi i-au ridicat pe 14 august 2007 și interdicția de a părăsi teritoriul României.

Ultimele date cu privire la Vadim Benyatov vin de la Bloomberg și arată că acesta a pierdut procesul cu banca pentru care lucra la data comiterii faptelor în România.

Benyatov cerea despăgubiri de 89 de milioane de dolari de la Credit Suisse Group AG, pe motiv că atât ar fi „pierdut” în perioada în care a fost implicat în Dosarul Privatizărilor Strategice. O instanță din Londra a dat băncii câștig de cauză și i-a respins, pe 25 ianuarie, cererea lui Vadim Benyatov. În solicitarea depusă la dosar Benyatov arată că nu se poate oferi consultanță financiară deoarece o simplă căutare pe Google arată că a fost condamnat în România pentru spionaj.

La o săptămână de la pronunțarea instanței londoneze, Vadim Benyatov a avut un termen la Înalta Curte, în România, în care cere revizuirea deciziei de condamnare alături de un alt inculpat, Mircea Călin Flore. Instanța a amânat cauza pentru data de 7 martie 2022.

Condamnări înjumătățite în Dosarul Privatizărilor Strategice

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a pronunțat, pe data de 27 ianuarie 2015, pedepse reduse până la jumătate pentru majoritatea celor judecați în Dosarul Privatizărilor Strategice pentru infracțiuni de spionaj și trădare prin transmitere de secrete:

• Vadim Benyatov a fost condamnat în lipsă la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de 10 ani de închisoare cu executare.
• Stamen Stanchev a fost condamnat în lipsă la 5 ani şi 2 uni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.
• Codruţ Sereş a primit 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete. Inițial, acesta fusese condamnat la 6 ani. Sereș a fost eliberat condiționat în 11 aprilie 2018, fiind ajutat de prevederile recursului compensatoriu și de faptul că a scris două cărți.
• Zsolt Nagy a primit 4 ani de închisoare cu executare (pedeapsă redusă de la 5 ani), pentru aderare la un grup infracţional.
• Mihai Radu Donciu, fost consilier al șefului MCTI, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete (7 ani la fond).
• Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete (6 ani la fond).
• Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat iniţial la 10 ani de închisoare.
• Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanţă, Flore primise o pedeapsă de 9 ani şi 6 luni de închisoare.
• Gabor Kerekes a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la 5 ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.
• Cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condammat în lipsă la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare. Instanţa de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la 5 ani de închisoare, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Acuzațiile procurorilor DIICOT pentru Stamen Stanchev și Vadim Benyatov

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Sereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 au fost acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu:

• privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom,
• procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI,
• consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii,
• adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI,
• selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Sereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...