Dosarul Revoluției 3 începe vineri pe rolul Instanței Supreme. Pe unde s-a „plimbat” cauza penală privind evenimentele din 1989 în ultimii 33 de ani - CRONOLOGIE

Vineri, 27 Ianuarie 2023, ora 03:25
3659 citiri
Dosarul Revoluției 3 începe vineri pe rolul Instanței Supreme. Pe unde s-a „plimbat” cauza penală privind evenimentele din 1989 în ultimii 33 de ani - CRONOLOGIE
Ion Iliescu va fi strigat din nou ca inculpat la Înalta Curte, pentru acuzația de crime împotriva umanității

Primul termen din noul Dosar al Revoluției se va judeca la Înalta Curte vineri, 27 ianuarie 2023, dată la care vor fi citați cei trei inculpați pentru crime împotriva umanității – Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus – precum și peste 2.000 de părți vătămate în acțiunile care au avut loc în perioada 22-31 decembrie 1989.

Pe scurt, în rechizitoriu se arată că Ion Iliescu este principalul artizan al „psihozei teroriste” de după 22 decembrie 1989, moment al fugii lui Nicolae Ceaușescu, iar pentru a-i lua locul dictatorului acesta a recurs la acțiuni de dezinformare care au avut ca rezultat 857 de morți și 2.382 de răniți.

Totodată, în actul de sesizare se arată că Gelu Voican Voiculescu a avut pe mână arhivele Securității și a distrus probele, iar generalul Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Otopeni, unde militarii s-au omorât între ei, suspectându-se că ar fi „teroriști”.

Rechizitoriul din Procesul Revoluției a fost refăcut, iar procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) i-au trimis din nou în judecată pe cei trei, după restituirea dosarului la Parchet, pe 10 noiembrie 2021, pentru remedierea unor nereguli.

Se impune o scurtă cronologie a periplului prin parchete și prin instanțe al „Dosarului Revoluției”:

  • 1990-1996: Dosarele deschise în nume personal de către urmașii celor care au murit la Revoluției, precum și cele ale răniților au primit neînceperea urmăririi penale, cu alte cuvinte au fost închise în primele două mandate ale lui Ion Iliescu.
  • 1997: vine la putere Convenţia Democrată: au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara“ (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj“ şi Dosarul „Sibiu“.
  • 2004: Asociaţia „21 Decembrie 1989“ a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.
  • 2007: Procurorul militar Dan Voinea nu mai poate lucra în dosar. Curtea Constituțională a dat o decizie prin care a statuat dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă.
  • 2009: Urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai FSN au fost scoşi de sub urmărire penală de către șefa Parchetului General de atunci, Laura Codruța Kovesi.
  • 2014: Victimele Revoluției depun plângeri împotriva statului român la CEDO. Curtea pentru drepturile omului le dă câștig de cauză în 2016 și statuează că faptele din acest dosar vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
  • 2016-2019: Se deschide al doilea Dosar al Revoluției, de către procurorii Parchetului General sub conducerea interimară a lui Bogdan Licu, apoi ancheta continuă în mandatul lui Augustin Lazăr. Dosarul nu trece de etapa de cameră preliminară și este restituit pe rolul Secției Parchetelor Militare în 2021.

Ion Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt ultimii trei inculpați care mai pot fi trași la răspundere pentru evenimentele de după 22 decembrie 1989 în condițiile în care alți ofițeri de rang înalt din Miliție, Securitate sau Armată – cooptați de „grupul Iliescu” în Comitetul Frontului Salvării Naționale (CFSN) – au fost deja condamnați, au primit clasare sau au decedat în răstimpul de 33 de ani scurs de la Revoluție.

„Psihoza securist-teroristă a stat la baza acțiunilor violente prin folosirea de armament militar. Focul fratricid, tragerile haotice, consumul uriaș de muniţie, au fost efecte directe ale instaurării psihozei securist-teroriste. Analiza întregului material probator al dosarului relevă această concluzie. În lipsa acestei psihoze, tragediile survenite începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 nu s-ar fi produs. În baza probelor administrate, s-a concluzionat că nu au existat alte cauze ale survenirii acestor tragedii. În timpul Revoluției nu au acționat forțe teroriste sau terorist-securiste, nu au acționat forțe străine, neacționând nici alte forțe interne total acoperite (de genul structurilor de rezistență)”, notează procurorii SPM.

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, inculpatul civil Iliescu Ion s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.

El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat.

Gelu Voican Voiculescu – primul care a avut pe mână arhivele Securității

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp:

  • „Probatoriul administrat în cauză a relevat că Voiculescu Voican Gelu a fost, în intervalul 22-30 decembrie 1989, un veritabil factor decizional politico-militar, avându-l ca lider ierarhic superior doar pe inculpatul Iliescu Ion.
  • A făcut parte din grupul restrâns care la 24 decembrie 1989 a decis execuția soților Ceaușescu, înainte de organizarea procesului acestora la data de 25 decembrie 1989, fiind reprezentantul CFSN la procesul din 25 decembrie 1989.
  • La data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia. Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar”, potrivit rechizitoriului.

Iosif Rus – acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave:

  • „Faptele inculpatului au amplificat până la cote paroxistice psihoza securist-teroristă, la nivel național. Inducerea în eroare exercitată de inculpatul Rus Iosif, încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, a indus la nivelul întregii opinii publice convingerea existenței unui război total (terestru și aerian), purtat de forțele securist-teroriste loiale vechiului regim.
  • Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni.
  • În conjunctura din decembrie 1989 a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformări succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte. Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid. Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de „securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare a instanței supreme.

După 22 decembrie s-a tras cât pentru „un război real, pe scară largă”

Potrivit rechizitoriului, cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16:00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese și 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din București și principalele orașe ale României:

  • „Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situații de foc fratricid, un consum uriaș de muniție militară, trageri haotice și, în general, o stare de pericol pentru societate.
  • În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) și grenade de mână (ofensive și defensive).
  • Totodată, în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachetele aer-sol (PRND). De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri.
  • Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 8 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, rețin procurorii SPM.

„Astfel, populaţia României a fost manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este specific unui război real, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat”, se mai arată în noul rechizitoriu.

Quarterly Report - Editia 4

Lovitură pentru magistrați. Instanța supremă le-a tăiat o indemnizație consistentă. Fost ministru al Justiției: „Sunt suficienți de protejați”
Lovitură pentru magistrați. Instanța supremă le-a tăiat o indemnizație consistentă. Fost ministru al Justiției: „Sunt suficienți de protejați”
Înalta Curte a decis, recent, că judecătorii și procurorii nu pot cere retroactiv indemnizația egală cu șapte salarii de bază, aferentă pensionării din perioada 2011-2023. De fapt,...
De ce în România nu se discută aproape deloc despre europarlamentare: ”Subiectul, îngropat din aceeași cauză pentru care au fost comasate cu localele”
De ce în România nu se discută aproape deloc despre europarlamentare: ”Subiectul, îngropat din aceeași cauză pentru care au fost comasate cu localele”
Subiectul „alegerile europarlamentare” pare că a ajuns o temă „secretă”. Prea puțin se aduce în spațiul public această temă, mai ales din partea celor mai vizibili politicieni, deci...
#dosarul Revolutiei redeschis, #Ion Iliescu, #Gelu Voican Voiculescu, #iosif Rus, #crime impotriva umanitatii, #Inalta Curte de Casatie si Justitie , #justitie