Dosarul Revoluției 3: Părțile civile văd în MAI și în SRI „succesorii” Miliției și ai Securității. Instanța a decis că alte două instituții ale statului vor răspunde în locul lor

Vineri, 29 Septembrie 2023, ora 03:02
9083 citiri
Dosarul Revoluției 3: Părțile civile văd în MAI și în SRI „succesorii” Miliției și ai Securității. Instanța a decis că alte două instituții ale statului vor răspunde în locul lor
Justiția a decis că doar Armata a tras la Revoluție, nu Miliția și nici Securitatea. FOTO: Wikipedia / Urbán Tamás

Ministerul de Finanțe și cel al Apărării rămân singurele instituții ale statului român ca părți responsabile civilmente în Dosarul Revoluției 3, în care sunt judecați pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în legătură cu evenimentele sângeroase din 22-30 decembrie 1989. Instanța a respins cererea revoluționarilor de introducere în cauză a Ministerului de Interne, a Parchetului și a SRI, ca „urmași” ai Miliției, ai Procuraturii și ai Securității.

Curtea de Apel București a luat în discuție în procedura de cameră preliminară – care se desfășoară cu ușile închise – cererile avocaților mai multor revoluționari de introducere în cauză, ca părți responsabile civilmente, a mai multor instituții cu rol determinant în decembrie 1989.

Judecătorul a apreciat, însă, că doar MApN are calitatea de parte responsabilă civilmente, deoarece „din descrierea presupuselor fapte penale săvârşite, reiese că forţele armate ale Românei ar fi avut un rol important în producerea consecinţelor descrise de procuror”.

Cu alte cuvinte, judecătorul a statuat că doar Armata a tras la Revoluție, nu Miliția și nici Securitatea.

Urmașii celor uciși sau răniți după fuga lui Nicolae Ceaușescu din Comitetul Central, pe 22 decembrie 1989, au considerat că ar trebui să răspundă pentru haosul de atunci și Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Parchetul General, precum și Președinția României.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Judecătorul de cameră preliminară a considerat, însă, că este „suficient” ca Ministerul de Finanțe și cel al Apărării Naționale să răspundă, în caz de condamnare, în solidar cu inculpaţii.

Revoluționarii văd în MAI și în SRI urmașii instituțiilor de forță din 1989

Ziare.com a consultat încheierea de ședință din data de 31.08.2023, pentru a vedea care au fost argumentele avocaților cu privire la „lărgirea” cercului de răpundere, dar și care a fost motivul pentru care instanța a respins cererea:

  • „Judecătorul de cameră preliminară pune în discuţie cererile de introducere în cauză ca părţi responsabile civilmente, cu excepţia cererilor referitoare la introducerea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi a Ministerului Apărări Naţionale – părţi deja existente în acest dosar, respectiv introducerea în cauză a Guvernului României, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Public şi Preşedinţiei României.
  • În susţinerea cererii formulate (avocatul unei părți civile – n.r.) arată că în rechizitoriu a observat că la începutul urmăririi penale au existat mai multe persoane cu calitatea de inculpaţi, ulterior acestea decedând, printre acestea este evidenţiat domnul Dumitrescu (Cico) Emil, având calitatea de membru secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne.
  • Învederează că dacă ar fi păstrat acelaşi raţionament conform căruia Ministerul Apărării Naţionale răspunde pentru persoanele care au avut calitatea de militari sau pentru persoanele cu funcţii de conducere în armată, atunci opinează că nu ar trebuie omisă răspunderea şi a altor persoane juridice având la bază motivul că o serie de persoane au decedat.
  • Consideră că au existat mai mulţi inculpaţi în prezentul dosar despre care nu s-a mai făcut vreo menţiune, dar care însă au o responsabilitate la fel de mare precum cea a inculpaţilor reţinuţi în rechizitoriu.
  • Precizează că a prezentat o enumerare a mai multor persoane prin cererile şi excepţiile depuse şi solicită ca Ministerul Public să indice care sunt succesorii inculpaţilor decedaţi astfel încât toate părţile din dosar să analizeze necesitatea introducerii în cauză a acestor succesori.
  • Apreciază că decesul nu ar trebui să împiedice tragerea la răspundere civilă a anumitor inculpaţi, acesta fiind un aspect care ar fi trebuit să fie avut în vedere în rechizitoriu.
  • Menţionează că în urma lecturării rechizitoriului cauzei se poate observa că în evenimentele revoluţiei române au fost implicate şi Serviciile Secrete sau Ministerul de Interne. Apreciază toate cererile de introducere în cauză formulate ca fiind întemeiate.
  • (Un alt avocat – n.r.) Arată că a solicitat introducerea în cauză şi a Guvernului României întrucât inculpatul Ion Iliescu a acţionat cu intenţie directă în calitatea sa de Şef de Stat şi Guvern. Pentru toate motivele prezentate şi în scris solicită introducerea în cauză şi a Guvernului României.
  • Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că cererile de introducere în cauză a unor părţi responsabile civilmente nu pot fi admise întrucât judecata este mărginită la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare, acesta fiind şi motivul pentru care ultimele modificări ale Codului de procedură penală au reglementat că introducerea în cauză a persoanelor responsabile civilmente poate opera până la soluţionarea cauzei de către procuror.
  • Apărătorii aleşi ai inculpatului Rus Iosif, având pe rând cuvântul, învederează că ar putea fi introdus Ministerul de Interne în calitate de succesor a fostelor organe de miliţie. Pe cale de consecinţă, opinează că ar putea fi introdus în cauză şi Serviciul Român de Informaţii ca succesor al fostelor trupe de securitate”, se arată în încheierea de ședință din data de 31.08.2023.

Judecătorul de cameră preliminară, după deliberare, a respins ca neîntemeiate cererile de introducere în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a Guvernului României, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Public şi Preşedinţia României cu următoarea motivare:

  • „Pentru a dispuse astfel instanţa are în vedere situaţia de fapt şi culpele descrise în rechizitoriu care vizează mai mult acţiunea unor entităţi/persoane care au reprezentat puterea militară şi politică din stat. Astfel, apreciază că Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezintă un garant suficient care poate asigura eventualele despăgubiri ale părţilor civile din prezenta cauză, iar în ceea ce priveşte Ministerul Apărării Naţionale menţionează că acesta are calitate de parte responsabilă civilmente întrucât, din descrierea presupuselor fapte penale săvârşite, reiese că forţele armate ale Românei ar fi avut un rol important în producerea consecinţelor descrise de procuror”, se mai arată în încheiere.

Reamintim că Ion Iliescu este acuzat că după execuția lui Nicolae Ceaușescu a creat „o psihoză” a teroriștilor pentru a prelua puterea, Gelu Voican Voiculescu a „tocat” Arhivele Securității, iar Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni.

Al treilea rechizitoriu al Dosarului Revoluției se află pe masa judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, un fost ofițer de poliție judiciară care a lucrat între anii 2006-2011 la DGIPI, fosta „Doi și-un sfert”, înființată după Revoluție chiar de Gelu Voican Voiculescu, unul dinte inculpați.

Sute de revoluționari au murit înainte să-l vadă pe Iliescu în boxă

În urma verificărilor actelor dosarului, judecătorul a arătat că au fost identificate mai multe persoane vătămate care au formulat cereri de constituire ca parte civilă şi, astfel, a dispus introducerea persoanelor vătămate anterior indicate în calitate de părţi civile, urmând ca citativul cauzei să fie modificat în mod corespunzător. Este vorba despre 92 de revoluționari sau urmași ai acestora care înțeleg să solicite despăgubiri.

Totodată, instanța a constatat că 400 de revoluționari (părți vătămate, părți civile sau urmași ai acestora) au murit înainte de a-i vedea trași la răspundere pe cei vinovați pentru evenimentele sângeroase din Decembrie 1989.

Dosarul Revoluției 3 se judecă la Curtea Militară de Apel din lipsă de spațiu în sediul Curții de Apel București.

Dosarul Revoluției 3 îi are ca inculpați de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gen.(r) Iosif Rus pentru infracțiuni contra umanității comise în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989.

De ce Ion Iliescu nu era „de nasul” judecătorilor Înaltei Curți

Pe data de 24 februarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea „Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.

Inițial, cauza fusese repartizată la Înalta Curte judecătoarei Cristina Eleni Marcu, un magistrat care, în 2019, s-a poziționat împotriva celor care criticau modificarea Legilor Justiției de către PSD-ALDE.

La termenul din data de 27 ianuarie – primul după ce Dosarul Revoluției s-a reîntors de la Secția Parchetelor Militare – judecătoarea Cristina Eleni Marcu a ridicat din oficiu excepția necompetenței Înaltei Curți de a judeca procesul.

În susținerea excepției, instanța a arătat că la data faptelor detaliate în rechizitoriu - perioada 22-30 decembrie 1989 - Ion Iliescu nu era șef de stat. Or, Înalta Curte judecă numai șefi de stat și demnitari.

În cazul lui Ion Iliescu, acesta era președinte al Frontului Salvării Naționale, fiind validat ca șef de stat abia în martie 1990, după câștigarea primelor alegeri democratice.

Este de amintit că Dosarul Revoluției s-a mai judecat în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte între anii 2019 și 2021, iar atunci judecătorul nu a avut obiecții cu privire la competență. Dosarul a fost restituit în 2021 la Parchet pentru cu totul alte nereguli.

Quarterly Report - Editia 4

România este campioană la pierdut bani europeni. Cioloş: "Din fondurile structurale şi de coeziune am atras 0 euro. Zero"
România este campioană la pierdut bani europeni. Cioloş: "Din fondurile structurale şi de coeziune am atras 0 euro. Zero"
Europarlamentarul Dacian Cioloş este de părere că PSD şi PNL nu sunt în stare să absoarbă fondurile europene pe care România le are la dispoziţie şi nici nu doresc să discute pe teme...
La alegerile din 9 iunie vom ști în timp real câți oameni merg la vot. Colectarea datelor se va face printr-un sistem informatic de monitorizare și prevenire a votului ilegal
La alegerile din 9 iunie vom ști în timp real câți oameni merg la vot. Colectarea datelor se va face printr-un sistem informatic de monitorizare și prevenire a votului ilegal
Colectarea datelor privind prezenţa la vot a populaţiei, la alegerile din 9 iunie, se va face în timp real, a anunţat, marţi, 28 mai, Biroul Electoral Central. Totul prin intermediul...
#dosarul Revolutiei, #Ion Iliescu, #Armata Romana, #militia comunista, #Securitatea, #despagubiri , #justitie