Pislaru nu-si dorea sa fie ministru, dar nu a vrut sa faca "fite": Dezvaluiri despre aberatiile ordonantei salariilor
Noul ministru al Muncii, Dragos Pislaru, a vorbit, joi seara, despre controversata ordonanta a salariilor bugetarilor si a facut dezvaluiri despre cum a acceptat sa preia un portofoliu al Guvernului condus de premierul Dacian Ciolos.
Pislaru, care era consilier al premierului inainte sa devina ministru, a declarat, la Realitatea TV, ca nu isi dorea sa ocupe aceasta functie, dar nu l-a putut refuza pe Ciolos.
"In momentul in care o persoana pe care o respecti, un model in materie de bun simt si profesionalism, te roaga sa intri intr-o situatie tensionata, nu cred ca mai stai sa faci fite.
Nu-mi doream neaparat sa fiu ministru, mai ales ca asumarea de pozitie vine intr-un context usor nefavorabil. Acum trebuie detensionata aceasta situatie, avand in vedere ca - si spun foarte ferm - Guvernul recunoaste inechitatile din sistemul salarial si e determinat sa faca lucruri in vederea corectarii lor", a precizat Dragos Pislaru.
Acesta a vorbit despre Legea salarizarii, spunand ca "varianta de la care noi am plecat a fost o lege care sa rezolve toate disfunctionalitatile", insa aceasta s-a dovedit a fi nesustenabila, pentru ca suma necesara ajungea la 26 de miliarde de lei.
Ministrul a aratat ca proiectul pentru aceasta lege viza o perioada de patru ani, adica pana in 2012, si "rezolva inechitatile". Ministerul Muncii a venit, insa, mai repede, cu o ordonanta de urgenta, aplicabila in 2016 si 2017, pentru a se incadra in limita bugetului de care dispune Guvernul, de doua miliarde de lei, si pentru a raspunde presiunilor venite din partea sindicatelor.
"OUG a fost eliberata de Ministerul Muncii, validata de Ministerul de Finante, intr-o noapte de luni, s-a lucrat luni spre marti la ordonanta", a spus Pislaru, recunoscand ca "ne-am grabit pe fondul presiunii din partea partenerilor sociali".
De aceea, in ordonanta care a dus la demisia Anei Costea din functia de ministru al Muncii s-au strecurat si aberatii.
"Reactia a fost virulenta, pentru ca (sindicalistii - n.red.) s-au uitat pe grile si au vazut ca salariile erau mai mici decat cele in plata", a spus Pislaru.
Si pe buna dreptate, intrucat Ministerul Muncii a anuntat ca isi propune ca cele mai mici salarii din sistemul bugetar sa creasca, nu sa scada. Cu toate acestea, in grila de salarizare din ordonanta, in dreptul profesorului debutant, de exemplu, era notata suma de 1.270 de lei, in conditiile in care un astfel de dascal castiga in prezent 1.355 de lei.
Dragos Pislaru a venit cu o explicatie bizara, spunand ca, si daca ordonanta ar fi intrat in vigoare, un profesor debutant ar fi castigat tot 1.355 de lei, iar suma mai mica a fost inclusa in grila doar pentru a trece de Ministerul de Finante.
"Valoarea (de 1.270 de lei - n.red.) nu avea niciun fel de aplicabilitate (...). Cand s-a incercat incadrarea, s-a facut ca cei de la Ministerul Muncii sa fie siguri ca trece de Ministerul de Finante. Nu l-ar fi luat nimeni...salariul de 1.270 de lei nu s-ar fi aplicat", a spus Pislaru.
Intrebat daca nu cumva in ordonanta a fost introdusa o cifra fictiva, o minciuna, Pislaru a replicat ca "a fost o eroare tehnica". "Cat timp pe nimeni nu ar fi afectat acea suma, e o eroare tehnica, nu o minciuna", a aratat ministrul.
Dragos Pislaru este, de luni, noul ministru al Muncii, dupa ce Ana Costea si-a dat demisia din aceasta functie in urma scandalului iscat de ordonanta privind salarizarea bugetarilor, care, dupa cum a spus chiar Pislaru, a fost elaborata intr-o noapte si continea numeroase erori.
Noul ministru al Muncii a depus juramantul. Iohannis: Sa aveti mana buna si inspiratie
