Cum a reușit România să obțină aprobarea PNRR. Cele 11 note primite la Bruxelles: "Un calificativ C ar fi descalificat automat planul"

Europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pîslaru, unul dintre demnitarii implicați activ în depunerea PNRR-ul României la Bruxelles, descrie mecanismele aprobării documentului.

PNRR-ul României a fost aprobat oficial de Comisia Europeană, succesul fiind marcat printr-o vizită efectuată luni, 27 septembrie, în România de către șefa forului, Ursula von der Leyen.

Peste 29 de miliarde de euro ar urma să intre în România, astfel, până în 2026.

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, cel implicat alături de Cristian Ghinea în succesul proiectului, descrie mecanismele de aprobare.

"Odată cu vizita președintei Ursula von der Leyen, putem vedea și evaluarea Comisiei Europene pentru PNRR-ul României.

Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții.

Pentru fiecare criteriu, comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR.

Prin urmare:

România nu a obținut niciun calificativ C.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii:

• măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
• contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
• investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
• investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă acestea, România a obținut încă șase calificative A pentru următoarele criterii:

• a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului de Redresare și Reziliență #MRR pe care l-am negociat;
• nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
• măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
• planul are ținte, obiective și indicatori clari;
• există mecanisme prin cae se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
• planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

România a obținut 1 singur calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A.

Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.

De aici înainte, misiunea mea, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stăm cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme!", arată Dragoș Pîslaru, într-un comunicat de presă.

Citește și:

Nehammer şi Rutte au pus la cale soarta Schengen. La ce concluzie au ajuns privind România și Bulgaria

Cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta despre migrație. Ambii politicieni s-au opus în decembrie aderării României şi...

Sorin Grindeanu visează la o autostradă până la Chișinău și Odesa. Cele mai recente planuri ale ministrului Transporturilor

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a transmis joi, 26 ianuarie, că România şi Republica Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii. El a...