Dragos Pislaru critica "politica strutului" in contextul sezonierilor romani

Luni, 04 Mai 2020, ora 19:37
3337 citiri
Dragos Pislaru critica "politica strutului" in contextul sezonierilor romani

Problemele structurale ale sezonierilor romani in Germania au devenit mai vizibile odata cu pandemia de coronavirus, explica europarlamentarul Dragos Pislaru (Alianta USR-PLUS) din grupul Renew Europe. Ce-i de facut?

Sute de romani care lucreaza la un abator din Germania s-au infectat cu noul coronavirus. Tot in luna aprilie, un muncitor sezonier roman care venise in Germania sa culeaga sparanghel a murit in urma infectiei cu acest virus. Ati anuntat pe pagina dumneavoastra de Facebook ca va alaturati demersului PLUS DIASPORA de a atrage atentia autoritatilor asupra necesitatii masurilor pentru protectia sezonierilor romani in strainatate. Despre ce fel de demersuri este vorba?

E firesc ca m-am alaturat acestui demers, pentru ca in atributiile mele in Parlamentul European, in calitate de coordonator al grupului Renew Europe in Comisia de Munca si Afaceri Sociale, lucrez pe dosarul care are in vedere coordonarea sistemelor sociale - regulamentul 883. Este vorba de incercarea de a redefini legislatia pentru a avea o mai buna coordonare in ceea ce priveste mobilitatea lucratorilor la nivel comunitar: tot ce inseamna asigurari de sanatate, pensii, dar bineinteles si sisteme de asigurari de somaj.

E vorba de niste probleme structurale legate de muncitorii sezonieri din Romania si alte state ale UE, care au devenit mai vizibile acum. Pe de-o parte, e vorba de contracte de munca care nu sunt date muncitorilor inaintea plecarii si de o serie de abuzuri, spre exemplu retinerea costurilor de calatorie, neexplicarea beneficiilor pe care le au in materie de asigurari sociale. Toate acestea sunt incalcari ale drepturilor lucratorilor atat din perspectiva legislatiei statului respectiv, cat si din cea a legislatiei europene.

Pe de alta parte, e complet inadecvat sa auzi din mass-media de astfel de cazuri si sa nu vezi o reactie prompta la nivel national. Aici nu ma refer doar la institutiile de profil din Romania, ci si la cele din Germania, atat la nivel federal, cat si de land. De aceea, colegii din diaspora au initiat o serie de scrisori catre ministrii din cele doua tari. Incercam sa sensibilizam autoritatile pentru aceste probleme atat la nivel comunitar, cat si la nivel de stat, si sa le folosim ca varf de lance nu doar pentru muncitorii romani, ci pentru toti lucratorii transfrontalieri.

Cum se poate proceda concret in cazuri de acest fel pentru a-i ajuta pe sezonieri?

Din perspectiva politicii interne, noi cred ca avem o problema generala de asumare a faptului ca daca cetatenii romani au probleme fie de natura sociala sau de munca in alte state ale Uniunii Europene, aceste probleme sunt in continuare ale statului roman. Dar statul roman se cam spala pe maini ca Pilat atunci cand e vorba de problemele care nu sunt pe teritoriul tarii noastre.

Romania are niste mecanisme in acest context, cele mai dezvoltate sunt cele legate de ministerul de interne si colaborarea politieneasca, acestea au fost apreciate la nivel comunitar, cat si de alte state membre. Insa in ceea ce priveste resursele pe care le au atasatii de munca din statele membre - unde ai o singura persoana care trebuie sa acopere tot (de la munca pana la probleme sociale, inclusiv practici legate de cersit), mi se pare ca investitia e mult sub nivelul de care am avea nevoie.

In 2016, ca ministru al muncii, am schimbat legislatia in domeniul inspectiei sociale, introducand in premiera posibilitatea ca inspectia sociala din Romania sa faca anchete in alte state UE - bineinteles cu acordul statului respectiv - pentru a-si face o imagine proprie asupra problemei, in loc sa se bazeze numai pe raporturile unor ONG-uri de acolo. Acesta a fost un prim pas.

Ce ar trebui sa facem concret: In primul rand, sa avem o campanie foarte solida pentru a le explica oamenilor care sunt drepturile pe care le au, spre exemplu in privinta contractelor, pentru ca exista aceasta asimetrie de putere intre angajatorul din vest, care ofera un salariu mai mare decat in Romania, si angajatul roman, care e disperat sa aduca un venit familiei, mai ales acum, in conditii de criza, ceea ce duce la abuzuri.

In al doilea rand, e vorba de sistemul de plangere: daca un cetatean roman are probleme cu angajatorul sau, ar trebuie sa existe un mecanism prin care sa fie foarte clar unde suna, cine il ajuta, ce capacitate are cel care il ajuta. In acest moment, nu se poate sa te bazezi in acest context doar pe un om care acopera o tara intreaga, sau chiar mai multe (in cazul tarilor nordice) - atasatul de munca (din echipa unei ambasade - nota red.).

Facebookul e plin de grupuri de diaspora care se plang de tot felul de lucruri, dar din partea noastra nu exista nimic pro-activ. In materie de reactie, Romania are mai degraba politica strutului: bag capul in pamant si astept sa treaca. Stiu ca sectiile consulare fac tot ce pot, la fel si atasatii de munca si zona de colaborare din partea ministerului de interne. Dar e insuficient.

Conteaza cum se raporteaza Romania la diaspora si la cetatenii romani, care muncesc temporar in alt stat membru al Uniunii Europene. Criza aceasta arata ca e nevoie de reforme structurale, care sunt necesare cu o populatie de circa 4 milioane de romani in alte tari europene.

Pana acum, tot ce am avut noi a fost mai degraba un exercitiu de relatii cu publicul. Nu cu festivaluri si reuniuni, in care se discuta la modul general ce mai fac romanii din diaspora, se rezolva lucrurile, ci prin asumarea responsabilitatii fata de concetateni.

Ce ar trebuie sa faca Germania si alte state vest-europene, in care lucreaza muncitori din Romania si alte state din estul UE, in contextul acestor probleme?

A existat o acceptare tacita din partea unor autoritati din statele UE din vestul Europei a faptului ca aceste probleme, pe care le au angajatii temporari, sunt niste lucruri cu care sa se descurce angajatorii. Cred ca acesta e un lucru foarte grav.

Am remarcat ca acum, in plina criza, exista mai multa solidaritate decat oricand la nivelul sindicatelor si ONG-urilor din Germania. Ele au fost mult mai vocale in protestele lor privind aceste probleme ale muncitorilor romani aflati in Republica Federala, decat am auzit sa se fi protestat in Romania pe subiectul acesta. Ma bucur ca exista macar acest tip de solidaritate pentru persoanele care au dificultati.

Reactia directa si baza scrisorii, pe care o pregatesc in perioada aceasta pentru autoritatile germane si la nivel comunitar, e alocarea de resurse suplimentare pentru verificarile in acest domeniu si, bineinteles, si pentru partea germana o campanie de informare cu privire la drepturile, pe care trebuie sa le respecte angajatorii din Germania, care angajeaza fortele de munca temporare.

Pe partea comunitara, sunt implicat in negocierile pe dosarul 883, iar acesta e blocat tocmai pentru ca exista anumite neintelegeri cu privire la incheierea ultimelor capitole, printre care cel legat de beneficiile pentru somaj si notificarea dinaintea plecarii in tara in care vei munci temporar, iar aceste doua lucruri sunt legate direct de situatia noastra.

Acum, daca un roman care lucreaza in vest se imbolnaveste din cauza infectiei cu coronavirus si are cheltuieli de spitalizare, practic in conditiile in care nu e foarte clar, care e perioada de calificare pentru ajutor de somaj si asigurare, se poate intampla ca el sa nu aiba niciun fel de resurse financiare, cu care sa treaca prin aceasta perioada dificila.

Asadar, as vrea sa vad dosarul 883 incheiat / daca nu acum, in perioada presedintiei croate a UE, in a doua jumatate a anului, cand Germania va detine presedintia. Mai ales in contextul acestor cazuri, as astepta de la autoritatile germane sa preia leadership/ul in dosarul 883 si sa arate ca angajatorii germani nu isi extrag doar beneficiile, cand au nevoie de forta de munca pentru sparanghel sau altele, ci ca inteleg ca intr-o piata comunitara, in conditii de solidaritate, trebuie sa asiguri drepturile tuturor oamenilor care lucreaza.

Cum evaluati faptul ca tari ca Germania aduc muncitori sezonieri din Romania in plina pandemie de coronavirus, cu zboruri speciale?

Aici e un pic de ipocrizie din partea societatilor vestice. E foarte usor, din perspectiva politicianista, sa mergi pe filonul nationalist si sa zici: Muncitorii straini ne invadeaza, ne iau locurile de munca, se ajunge la "dumping social".

Dar daca acum, in criza coronavirus, in Austria sistemul de asistenta sociala e paralizat pentru ca nu vin romanii, in Germania culturile agricole sunt paralizate ca nu vin romanii, se vede ca e vorba de un dublu standard urat.

Pe de-o parte vorbesti despre "dumping social", dar cand ai nevoie urgenta de oameni, ii urci in avion, nu le asiguri neaparat niste conditii corespunzatoare, daca poti, eviti dezbaterile comunitare si daca apoi nu-ti convine, eventual le limitezi mobilitatea.

Acestea sunt temele cu adevarat mari in Europa. Criza coronavirus le scoate in evidenta, dar nu le-a generat. Ele sunt ceea ce se numeste in limbajul medical conditii preexistente, si arata de fapt ca tema invaziei muncitorilor din est in vest a fost una umflata, multe campanii electorale au fost duse pe aceasta tema. Si iata ca acum lumea tace, mai ales la nivelul politicienilor, care vad ce se intampla, dar nu schiteaza niciun gest de ajutorare a muncitorilor din est supusi unor riscuri crescute.

Dana Alexandra Scherle, Deutsche Welle

Citeste si:
MAE solicită clarificări din partea autorităților britanice în privința controalelor de frontieră care ar viza cu precădere românii
MAE solicită clarificări din partea autorităților britanice în privința controalelor de frontieră care ar viza cu precădere românii
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a solicitat, joi, 16 septembrie, prin Ambasada României la Londra, clarificări privind statisticile conform cărora controalele autorităţilor de frontieră...
Orban, despre Alina Gorghiu: „Era atât de fericită că au pierdut oameni de valoare ai PNL și că au ajuns în funcție oameni cu moralitate dubioasă”
Orban, despre Alina Gorghiu: „Era atât de fericită că au pierdut oameni de valoare ai PNL și că au ajuns în funcție oameni cu moralitate dubioasă”
Președintele PNL Ludovic Orban a criticat joi, 16 septembrie, mai mulți membri din tabăra lui Florin Cîțu, printre care și vicepreședintele Senatului Alina Gorghiu, care ar fi ocupat...