Fugarul Dragoș Săvulescu - grațiat de judecătorii italieni, „faultat” a treia oară de cei români: „Hotărârea penală nu a fost în realitate pusă în executare” MOTIVARE

Joi, 22 Februarie 2024, ora 03:25
6856 citiri
Fugarul Dragoș Săvulescu - grațiat de judecătorii italieni, „faultat” a treia oară de cei români: „Hotărârea penală nu a fost în realitate pusă în executare” MOTIVARE
Dragoș Săvulescu are de excutat 5 ani și 6 luni în România, dar judecătorii din Italia l-au „grațiat”. FOTO: Facebook / Dragos Savulescu

Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins a treia contestație la executare formulată de fugarul Dragoș Săvulescu, fost acționar al Clubului Dinamo condamnat în 2019 la 5 ani și 6 luni de pușcărie în Dosarul retrocedărilor alături de Radu Mazăre. Cum justiția italiană l-a „grațiat” de la sine putere pe Dragoș Săvulescu, apoi i-a comutat restul de pedeapsă într-o formă alternativă de executare, adică în probațiune, Curtea de Apel București a statuat că statul român încă are dreptul să ceară încarcerarea afaceristului.

A treia contestație la executare formulată de Dragoș Săvulescu în România a fost respinsă pe data de 03.01.2024 de Curtea de Apel București, la fel ca alte două demersuri similare, din 11.12.2020, respectiv 02.02.2023.

Reamintim că Italia refuzat să recunoască și să pună în executare pedeapsa privativă de libertate aplicată de instanța română în cazul lui Dragoș Săvulescu, fugarul VIP condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare alături de Radu Mazăre pentru retrocedările frauduloase din municipiul Constanța.

Dragoș Săvulescu este liber în Italia, după ce autoritățile de acolo au aflat despre deciziile Curții Constituționale din 2018 și din 2022 legate de prescripție și au constatat că fostul acționar de la Dinamo nu mai poate fi tras la răspundere penală din 15.09.2015.

Fostul acționar al Dinamo avea un fel de monitorizare în probațiune în Italia, o măsură instituită de judecătorii de acolo în 2020 și nerecunoscută de statul român. Ei bine, fugarul a scăpat și de această rigoare în noiembrie 2022.

Problema lui Dragoș Săvulescu e că nu poate părăsi teritoriul Italiei, deoarece mandatul european de arestare emis de autoritățile române a rămas valabil.

Acesta poate fi reținut în orice stat european, apoi judecătorii vor decide dacă îl predau sau nu, așa cum s-a întâmplat în Mykonos, Grecia, când Săvulescu a fost arestat în vederea extrădării.

Este adevărat că pe data de 08.09.2021 Dragoș Săvulescu a fost pus în libertate, iar Curtea de Apel a Mării Egee a respins cererea de extrădare, dar procedura s-ar putea repeta oriunde, iar acesta nu are nicio garanție că alți judecători vor fi la fel de înțelegători.

Curtea de Apel: „Nu a executat nici măcar o zi din durata pedepsei”

Ziare.com a consultat motivarea celei de-a treia hotărâri prin care judecătorii din România îi resping lui Dragoș Săvulescu cererea de anulare a mandatului european de arestare:

  • Contestatorul a considerat că menținerea formelor de executare de către statul român este complet inutilă și din perspectiva faptului că, recunoașterea de către statul italian a hotărârii de condamnare si începerea executării pedepsei pe teritoriul acestuia reprezintă un motiv obligatoriu de refuz a executării mandatului european, astfel că potențiala sa reținere pe teritoriul altui stat membru, în baza acestui mandat, va avea aceeaşi finalitate pe care a statuat-o și Curtea de Apel a Mării Egee (n.r. - din Syros, Grecia), respectiv refuzul încarcerării și predării sale către autoritățile române.
  • Concluzionând, contestatorul a solicitat admiterea contestației la executare și, pe cale de consecință, anularea/revocarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017 din 07.02.2019 emis de către Curtea de Apel București și a mandatului european de arestare nr. 2/08.02.2019.
  • Curtea constată că în proporție covârșitoare argumentele contestatorului au fost deja analizate de instanța de judecată, contestațiile la executare anterioare vizând aceeași hotărâre de condamnare și sunt formulate de către același contestator, fiind respinse prin sentința penală din 11.12.2020 a CAB, definitivă prin decizia penală din 07.02.2019 a ICCJ, respectiv prin sentința penală din 02.02.2023 a CAB, definitivă prin decizia penală din 28.03.2023 a ICCJ.
  • Astfel, în cadrul contestațiile la executare anterioare contestatorul a invocat deja, iar instanțele de judecată au analizat, faptul că în urma recunoașterii hotărârii române de condamnare de către autoritățile judiciare italiene statul român ar fi pierdut dreptul de a executa această hotărâre, că petentul a început executarea pedepsei pe teritoriul italian, precum și că autoritățile judiciare din Italia au refuzat predarea contestatorului către statul român, considerând că hotărârea a fost pusă în executare pe teritoriul statului italian.
  • Din actele aflate la dosarul cauzei (…) rezultă că după refuzul autorităților italiene de predare a contestatorului și recunoașterea sentinței române de condamnare, prin ordonanța din 13.10.2020 a Curții de Apel Napoli s-a dispus grațierea, conform legii italiene, a 3 ani închisoarea din pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare.
  • Ulterior, raportat la restul de 2 ani, 5 luni și 28 de zile rămase de executat s-a dispus, de către procurorul italian, suspendarea executării sentinței ca urmare a depunerii unei cereri de stabilire a unor măsuri alternative la pedeapsa privativă de libertate.
  • Pe cale de consecință, din înscrisurile aflate la dosar rezultă cu certitudine că față de contestator instanța română a aplicat definitiv o pedeapsă cu închisoare în regim privativ de libertate, iar în urma seriei de acte emise de autoritățile judiciare italiene contestatorul nu a executat nici măcar o zi din durata pedepsei, acesta beneficiind de măsuri alternative de executare a pedepsei (probațiune).
  • Prin urmare, în condițiile în care contestatorul nu a fost privat de libertate în niciun moment pe teritoriul Italiei (…), rezultă cu necesitate că hotărârea penală română nu a fost în realitate pusă în executare efectiv de către autoritățile judiciare italiene, dispozițiile definitive ale instanței române fiind modificate unilateral de statul de executare.
  • În acest sens s-a reținut că, practic, judecătorul italian s-a substituit instanțelor române și a reținut că la data pronunțării deciziei din 07.02.2019 termenul de prescripție a răspunderii penale pentru faptele pentru care contestatorul (Săvulescu Dragoș Emil – n.r.) a fost condamnat ar fi fost împlinit.
  • Instanța de judecată învestită cu prezenta contestație reține suplimentar că modalitatea în care a procedat instanța italiană este discutabilă, în condițiile în care aceasta a aplicat o decizie a Curții Constituționale a României cu privire la o hotărâre penală italiană (hotărârea de recunoaștere), apreciind că infracțiunile pentru care a fost condamnat petentul erau prescrise potrivit art.155 alin.1 Cod penal (intrat în vigoare la data de 01.02.2014), deși contestatorul a fost condamnat definitiv potrivit dispozițiilor Codului penal din 1969.
  • Curtea reține și (…) din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judecătorească internațională în materie penală conform cărora competenţa judecării unei căi de atac, exercitate de persoana condamnată, după transferarea sa în statul de executare, în vederea desființării sau modificării hotărârii judecătorești de condamnare, aparţine instanţei române.
  • Orice decizie în urma căreia pedeapsa sau măsura privativă de libertate încetează să mai aibă caracter executoriu, precum şi hotărârea prin care instanţa română competentă a soluţionat respectiva cale de atac se transmit direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în vederea informării statului de executare.
  • În privința celorlalte aspecte susținute de contestator (…), acestea nu au nicio relevanță în privința existenței în continuare a dreptului statului român de a pune în executare sentinţa penală definitivă de condamnare, ținând seama de împrejurările reținute mai sus.
  • Față de toate acest aspecte, Curtea constată că sentinţa penală din 10.07.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală din 07.02.2019 a Înaltei Curți, nu a fost pusă efectiv în executare de către autoritățile italiene, situație în care punerea acesteia în executare este în continuare de competența instanței române”, reține Curtea de Apel București în motivarea din 03.01.2024.

Condamnarea lui Dragoș Săvulescu în Dosarul retrocedărilor

Dragoş Săvulescu, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost condamnat definitiv pe data de 07.02.2019 la 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje din Constanţa.

În acelaşi dosar, fostul primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani închisoare, fostul finanţator al clubului Dinamo Cristian Borcea - 5 ani cu executare, aceeaşi pedeapsă primind şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu.

Dosarul a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 28 octombrie 2008. În acest dosar, 37 de persoane au fost judecate în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Doi tineri italieni s-au căsătorit într-un avion. Ce cadou au primit de la compania aeriană VIDEO
Doi tineri italieni s-au căsătorit într-un avion. Ce cadou au primit de la compania aeriană VIDEO
Doi tineri italieni s-au căsătorit în aer, pe 15 aprilie, la bordul unei aeronave Wizz Air. Ivano și Federica au avut parte de o ceremonie oficială chiar în interiorul avionului, iar...
Performanță uriașă pentru fotbalul italian. Câte echipe va avea în Liga Campionilor
Performanță uriașă pentru fotbalul italian. Câte echipe va avea în Liga Campionilor
Italia şi-a asigurat matematic, joi, al cincilea loc în sezonul viitor al Ligii Campionilor, după ce Atalanta şi Fiorentina s-au calificat în semifinalele Europa League şi respectiv...
#Dragos Savulescu, #mandat european de arestare, #fugari romani, #gratiere, #Italia, #curtea de apel bucuresti , #justitie