Heroina și cocaina devin drogurile desfrâului extrem în România. Laboratoarele clandestine transferate peste graniță din cauza războiului

Marti, 17 Mai 2022, ora 03:02
11371 citiri
Heroina și cocaina devin drogurile desfrâului extrem în România. Laboratoarele clandestine transferate peste graniță din cauza războiului
DIICOT a reușit puține acțiuni de mare amploare în destructurarea rețelelor de traficanți FOTO Hepta

Traficul și consumul de droguri la nivelul României a înregistrat o creștere accelerată în ultimii 10 ani, arată un raport al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), iar informațiile acestei structuri de parchet indică în continuare o cerere tot mai mare de substanțe psihoactive, pe de o parte, dar și modificări esențiale ale pieței de consum.

Pe de o parte, arată DIICOT, se simte tot mai mult o apetență chiar o întoarcere a consumatorilor ”la origini”, către drogurile clasice, heroină și cocaină, în detrimentul drogurilor sintetice, care rămân cu precădere în portofoliul adolescenților cu venituri sub medie, rezervate așadar consumului ocazional.

S-a triplat numărul de dosare privind traficul de narcotice

Conform documentului citat, în anul 2010, DIICOT avea de soluționat puțin peste 6.000 de dosare având ca obiect traficul și consumul de droguri, în timp ce, 11 ani mai târziu, numărul acestora s-a triplat, procurorii antimafia având în urmărire penală, la finalul anului 2021, 17.783 de cauze pe trafic de droguri.

Faptul că piața consumatorilor de droguri este în schimbare o indică și cantitățile și tipurile de droguri capturate de autoritățile române în ultimii doi ani, România fiind după cum se știe o țară de tranzit pe ruta America de Sud - Europa de Vest - țările arabe. Dacă în 2020, a fost dată o lovitură traficanților de droguri sintetice, 2021 va rămâne în istorie luptei antidrog din România cu o uriașa captură de heroină.

Cantitatea totală de droguri confiscată în anul 2021 a fost de 2.326,50 kg droguri de mare risc și 506 kg droguri de risc, cu un total de 2.832,70 kg droguri, în comparație cu anul 2020, când a fost indisponibilizată cantitatea totală de 122,80 kg droguri de mare risc și 2.314,85 kg droguri de risc. De asemenea, în cursul anului 2021 au fost indisponibilizate și 51.188 comprimate droguri de mare risc și 6.201 comprimate droguri de risc (în anul 2020 au fost indisponibilizate și 6.229.867 comprimate droguri de mare risc și 8.230 comprimate droguri de risc).

Reamintim că în cursul anului 2021, în Portul Constanța, a fost realizată cea mai mare captură de heroină din istoria structurilor antidrog din România și a doua ca mărime din ultimii ani la nivel european.

Drogurile, cu o masă de aproximativ 1,5 t aveau ca zonă de proveniență țări din Orientul Mijlociu și urmau să ajungă în vestul Europei, țara noastră fiind țară de tranzit.

Schimbări ale preferințelor de consum. Cum este ”pitită” cocaina de cartelurile din Columbia

Marii producători de droguri din Columbia au schimbat în ultimii ani strategia traficului de narcotice. Pandemia cu restricțiile ei de circulație și, mai nou, tensiunile din spațiul ex-sovietic, dar și cele din zonele unde activează structurile ISIS au determinat mafia drogurilor să investească masiv în tehnici de disimulare chimică a stupefiantelor, imposibil de detectat de autorități. În ultimii ani, în țări de destinație precum Olanda și Belgia, dar și în zonele de tranzit - Ucraina și Republica Moldova -, au apărut laboratoare specializate în extragerea cocainei din produsul chimic în care este ”mascată”.

Din cauza tensiunilor armate din zona Ucrainei, este de așteptat ca o parte dintre aceste laboratoare să fie relocate chiar și temporar în România. Marele risc este ca, odată aduse/depozitate cantități mari de cocaină pe teritoriul României, accesul facil la acest tip de drog să determine scăderea prețului ”la stradă”, și implicit modificarea preferințelor narcomanilor români.

Aplicațiile de telefonie preferate de traficanți

Pe de altă parte, România, Bulgaria, Ucraina și Turcia, prin porturile de la Marea Neagră, reprezintă principalele porți de intrare ale stupefiantelor de mare risc în spațiul UE dinspre Columbia. Cel puțin pentru o perioadă, Ucraina a ieșit din cărți, iar traficul de stupefiante se va reorganiza către celelalte trei țări, România urmând să preia o cantitate importantă de cocaină și heroină.

În raportul DIICOT se arată că structurile antimafia europene au identificat în ultima perioadă ”fenomene grave de corupție în marile porturi europene (utilizate în mod tradițional pentru introducerea drogurilor în spațiul european), dar și a unor forme grave de violență (inclusiv asupra reprezentanților organelor judiciare sau de cercetare penală)”, arată sursa citată.

Aceste date au fost obținute după decriptarea discuțiilor între traficanți pe EnchroChat și Sky ECC, aplicații de mesagerie securizată utilizate în principal de membrii crimei organizate. Până acum toate marile cantităţi introduse în Europa prin Portul Constanţa au fost destinate numai pieţelor din Vestul Europei, în special Olanda şi Spania.

Iașul, noul pol al traficului de heroină

Până în 2021, România a fost țara consumatorilor de canabis și a drogurilor sintetice în scop recreativ, cumpărătorii fiind în special în rândul tinerilor cu venituri sub medie. România nu era o piață interesantă pentru traficanții de cocaină, un drog scump, care ajunge să coste 100 de dolari gramul, deci greu de plasat în afara Bucureștiului sau a marilor orașe.

Situația s-ar putea schimba în viitorul apropiat, dat fiind creșterea puterii de cumpărare a tinerilor și accesul mult mai facil la acest tip de drog. În plus există, așa cum aminteam anterior, un val al preferințelor către stupefiantele clasice în detrimentul celor sintetice. În plus, avertizează DIICOT, drogurile de mare risc au același preț ca acum zece ani sau sunt chiar mai ieftine.

Structurile antimafia din România avertizează că piaţa este polarizată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările criminale din această zonă având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală. Ca element de noutate, se profilează un nou pol secundar al traficului și consumului de heroină în municipiul Iași.

Faptul că se preconizează o cerere tot mai mare de cocaină și heroină în România, asta nu înseamnă că va scădea spectaculos consumul celorlalte tipuri de droguri, ba din contră. Traficul de canabis, dar și de droguri sintetice va înregistra și el o creștere, dar fiind că aceste stupefiante sunt introduse relativ ușor în România, via Spania și Olanda, prin intermediul firmelor de curierat sau a curierilor clandestini. Predarea pachetelor cu droguri se face la drumul mare, în văzul tuturor, atât în centrele reședințelor de județ, dar și pe marginea DN1, De la Arad sau Timișoara și până la Constanța sau Galați.

Adrian Mutu, inclus pe lista fotbaliștilor cu cele mai ciudate obiceiuri sexuale: ”Poate fi amuzant, dar este adevărat”
Adrian Mutu, inclus pe lista fotbaliștilor cu cele mai ciudate obiceiuri sexuale: ”Poate fi amuzant, dar este adevărat”
Fostul fotbalist român Adrian Mutu, în prezent antrenor la CFR Cluj, a fost inclus de către britanicii de Daily Star Sport, într-un top inedit al fotbaliștilor care au jucat în Premier League...
Scrisoare deschisă pentru reexaminarea legii 2 Mai. Pedepsele înăsprite pentru consumatorii de droguri sunt „campanie electorală mascată”
Scrisoare deschisă pentru reexaminarea legii 2 Mai. Pedepsele înăsprite pentru consumatorii de droguri sunt „campanie electorală mascată”
Reprezentanţi ai societăţii civile solicită, într-o scrisoare deschisă adresată, vineri, 15 martie, preşedintelui Klaus Iohannis, Guvernului, partidelor parlamentare şi autorităţilor...
#droguri, #droguri legale, #droguri Romania, #DIICOT droguri, #cartel droguri, #cocaina , #trafic droguri