Duminica Orbului și primele alegeri din România postcomunistă. Șansa uriașă ratată de români în urmă cu 33 de ani

În urmă cu exact 33 de ani, românii au sărbătorit prin vot Duminica Orbului. În 20 mai 1990 au avut loc fost primele alegeri postdecembriste.

Alegerile au fost câștigate de FSN cu 67%, iar Ion Iliescu a fost ales președinte cu 85% din voturi, la o prezență la urne de 86%. O prezență uriașă în contul promisiunii unei democrații despre care mulți români nu știau la vremea aceea că nu vine din cer, ci că trebuie câștigată.

Cel care a preluat puterea imediat după Revoluția din Decembrie 1989, participa la scrutin, cu toate că Ion Iliescu, liderul FSN, promisese să nu o facă. Alegerile au avut loc și în contextul marii manifestații-maraton din Piața Universității, unde se cerea, pe lângă punerea în practică a Punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, și ca FSN să nu se transforme în partid politic și să nu candideze.

Dacă în celelalte țări au fost alese partide reformatoare și lideri care veneau din mișcările de disidență sau opoziție anti-comunistă, România s-a mulțumit să aleagă personaje care aparțineau eșalonului doi al Partidului Comunist.

Deși în primele zile ale lunii ianuarie 1990 au reapărut pe scenă politică vechile partide istorice, precum PNȚCD sau PNL, fenomen nemaiîntâlnit în celelalte țări din "lagărul comunist", la alegerile din 20 mai 1990 aceste partide au înregistrat rezultate modeste.

La 17 mai 1990 a avut loc și prima dezbatere electorală televizată, la care au participat alături de Ion Iliescu cei doi candidați ai partidelor istorice: Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD), ambii întorși în țară după ani lungi de exil.

Dezbaterea a fost "moderată" de doi foști realizatori TVR din perioada ceaușistă - Victor Ionescu și Emanuel Valeriu (dovedit între timp informator al Securității), precum și de directorul TVR din acea perioada, Răzvan Teodorescu, un apropiat al lui Ion Iliescu. Românii nu au fost impresionați nici de elocventă lui Radu Câmpeanu, nici de discursul și ținută elegantă cu care s-a prezentat Ion Rațiu, preferându-l în schimb pe neocomunistul Ion Iliescu.

Au urmat 6 ani de stagnare economică și socială, prin menținerea rolului puternic al statului. Marile întreprinderi din perioada comunistă au fost ținute în mod artificial pe linia de plutire prin subvenții, pentru a susține locurile de muncă, evitându-se astfel o explozie socială.

Pe plan extern, România s-a izolat de Occident, semnând un tratat bizar de prietenie cu Uniunea Sovietică, care va intră în colaps oficial la finele lui 1991. Lipsa reformelor din acea perioada se vede și astăzi, în decalajul pe care România îl are în raport cu alte țări din estul Europei.

Vladimir Putin, care este cel mai longeviv lider rus, și-ar putea anunța candidatura la alegerile din 2024

Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea semnala, luna viitoare, că va candida la alegerile prezidenţiale din 2024, a relatat marţi cotidianul Kommersant, preluat de Reuters, care notează că...

Ministrul ungar de externe, după victoria prorusului Fico la alegerile din Slovacia: „Gândeşte la fel ca Ungaria în privinţa războiului, a migraţiei”

Ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, şi-a exprimat duminică, 1 octombrie, bucuria cu privire la faptul că în Slovacia "oamenii au luat o decizie clară...