Șefii marilor instituții financiare și economiștii internaționali atrag atenția că vor urma mai mulți ani de recesiune economică și performanțe slabe pentru economia mondială.
Gradul de incertitudine este extrem de ridicat, iar domolirea presiunilor inflaționiste este principala sarcină a guvernelor și băncilor centrale.
Urmează ani dificili, în care gradul de îndatorare – atât public, cât și privat, a atins un maxim istoric și ar putea duce la evoluții extrem de neplăcute.
Doi ani de stagflație
Cristian Popa, membru în consiliul de administrație al BNR, a scris pe rețelele sociale că a participat la o întrunire ”în spatele ușilor închise” cu ”un reputat economist, fost Guvernator de bancă centrală de mare importanță, un adevărat titan în domeniu”.
Potrivit sursei citate, ”scenariul central din economiile G7 pentru următorii 2 ani este stagflația. Nu înseamnă că suntem condamnați pe veci, însă vor fi doi ani dificili. O recesiune va fi necesară”.
”Gradul de îndatorare la nivel global a atins un nou maxim istoric. Chiar și ca procent din PIB este mult mai mare decât înaintea Marii Crize Financiare (Criza financiară a anilor 2007-2008 – nota mea), atât datoriile publice cât și cele private vor necesita restructurări, companiile ”zombie” nu își vor putea onora obligațiile”, a mai citat Cristian Popa din afirmațiile fostului șef de bancă centrală.
”Băncile centrale din țările industrializate au făcut erori serioase: au eșuat să diagnosticheze corect impactul pandemiei Covid-19 asupra economiilor proprii și au tipărit bani de o magnitudine ce a dus la inflație, mult înainte de războiul din Ucraina”, susține sursa citată.
Recesiune globală
În cotext, șefii Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale au avertizat cu privire la riscul din ce în ce mai puternic ca economia globală să intre în recesiune.
Ritmul de creștere al economiilor avansate încetinește, iar majorarea ratele dobânzilor va continua, au atras luni atenția Kristalina Georgiev și David Malpass, într-o conferință comună de presă, scrie Bloomberg.
Pe măsură ce dolarul se apreciază, crește presiunea datoriei asupra țărilor în curs de dezvoltare, au arătat cei doi.
FMI calculează că aproximativ o treime din economia mondială va avea cel puțin două trimestre consecutive de contracție în 2022 și 2023.
Consecințele negative, rezultate în urma încetinirii procesului productiv, vor însuma 4 trilioane de dolari până în 2026, estimează Fondul.
Datorii împovărătoare
În același timp, factorii de decizie politică nu pot lăsa inflația să scape de sub control, a spus Georgieva, la un eveniment virtual care a dat startul reuniunilor anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale.
La rândul său, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, vorbind alături de Georgieva, a avertizat că există un ”pericol real” de contracție la nivel mondial anul viitor.
Puterea dolarului slăbește monedele țărilor în curs de dezvoltare, crescându-le datoria la niveluri ”împovărătoare”, a adăugat Malpass.