Pierderi de 30 de trilioane de dolari pe burse în 2022. Cresc temerile legate de o criză financiară în 2023

Prognozele și estimările pentru 2023 s-au concentrat pe criza energetică, pe creșterea prețurilor și pe regresul economic.

Deși există avertismente din partea instituțiilor financiare internaționale și a autorităților de supraveghere, se vorbește puțin despre riscurile tot mai mari legate de o criză financiară.

Dacă 2022 a fost un an foarte greu pentru bursele internaționale, 2023 se anunță și mai dificil, un grad foarte mare de incertitudine planând asupra piețelor.

”Nivel record de pesimism”

Cuvântul care domină începutul de an este ”incertitudinea” sau, în limbaj financiar-bancar, ”volatilitatea” care, în contextul actual, este identificată de Fondul Monetar Internațional - FMI ca fiind principala vulnerabilitate a piețelor financiare, pe fondul presiunilor inflaționiste semnificative și al incertitudinilor ridicate privind perspectivele economice.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR – Banca Națională a României, arată, prin intermediul unei postări de pe rețelele sociale, că 2022 a fost anul în care investitorii nu au avut unde să se ascundă de pierderi.

Aproape toate categoriile de valori mobiliare au avut în 2022 randamente negative, arată reprezentantul BNR, făcând din anul care s-a încheiat unul neprielnic investitorilor pe bursele internaționale.

Mai mult decât atât, ”2023 pornește de la un nivel record de pesimism în piețele financiare”, arată Cristian Popa.

Investițiile în mărfuri, singurele pe plus

”În general sunt foarte rari anii în care atât obligațiunile cât și acțiunile să aducă simultan randamente negative, însă 2022 a fost unul dintre aceștia.

La nivel global piețele de acțiuni și obligațiuni au înregistrat pierderi mai mari de 30 trilioane de dolari pe parcursul anului 2022. Cu excepția mărfurilor, nu a existat nicio clasă de active care să protejeze investitorii de inflație. Nici măcar aurul nu a fost o alegere prea inspirată (...).”, a scris Cristian Popa pe Linkedin.

Astfel, doar mărfurile au avut, la nivel global, un randament de 22%, aducând celor care au investit în această clasă de active un câștig care să îi ferească de pierderile aduse de inflație.

Randamentul obținut de plasamentele în bani gheață (cash) a fost de 1,3%, net inferior inflației de două cifre care s-a manifestat în 2022 pe piețele majore.

Acțiunile, cele mai mari pierderi

Obligațiunile cu randament înalt au fost în 2022 pe teritoriu negativ, minus 12,7%, ca și acțiunile europene: minus 14,5%.

În mod similar, randamente negative au avut în 2023 obligațiunile corporative de calitate înaltă: minus 16,1%, obligațiunile emise de piețele emergente: minus 16,5%, precum și obligațiunile guvernamentale de pe piețele dezvoltate: minus 17,5%.

Cele mai mari pierderi au fost consemnate în dreptul acțiunilor SUA: minus 19,5%, al acțiunilor de pe piețele emergente: minus 19,7% și al fondurilor imobiliare listate: minus 23,6%.

Sursa datelor este o cercetare realizată de Black Rock și Refinitiv, arată postarea citată.